Guvernul condus de Giorgia Meloni va deveni pe 4 septembrie cea mai longevivă administrație din istoria Republicii Italiene. Ajunsă la putere în octombrie 2022, coaliția sa a beneficiat de o stabilitate politică neobișnuită pentru Italia. Bilanțul reformelor este însă mixt: unele măsuri au fost adoptate, în timp ce proiecte importante au fost respinse la referendum, blocate de instanțe sau amânate.
Longevitatea executivului reprezintă o performanță importantă într-o țară cunoscută pentru schimbările frecvente de guvern. Totuși, apropierea următoarelor alegeri readuce în atenție marile promisiuni cu care Meloni și aliații săi au ajuns la putere.
Reforma justiției, respinsă la referendum
Reorganizarea sistemului judiciar a reprezentat una dintre principalele inițiative ale guvernului Meloni. Proiectul urmărea modificarea structurii unei justiții cunoscute pentru independența sa puternică față de puterea politică. Pentru că reforma presupunea schimbarea Constituției, alegătorii au fost chemați să decidă prin referendum. Guvernul a suferit însă o înfrângere categorică în martie, iar proiectul nu a trecut.
Alegerea directă a premierului rămâne blocată
O altă reformă majoră propusă de Meloni prevede alegerea directă a premierului de către cetățeni. Șefa guvernului a numit proiectul „mama tuturor reformelor”. Propunerea a obținut o primă aprobare în Senat în iunie 2024, dar de atunci nu a înregistrat progrese suficiente. Criticii avertizează că schimbarea ar putea provoca instabilitate politică și ar diminua rolul președintelui Italiei. Reforma nu va putea intra în vigoare înaintea următoarelor alegeri.
Autonomia regională, blocată parțial de Curtea Constituțională
Coaliția a încercat și să ofere mai multe competențe regiunilor Italiei. Proiectul privind „autonomia diferențiată” a fost susținut puternic de Liga, unul dintre partidele coaliției de guvernare. Legea a fost aprobată în 2024.
Ulterior, însă, Curtea Constituțională a anulat părți importante ale legislației, lăsând reforma într-o situație incertă. Liga susține că problemele juridice vor fi rezolvate înaintea următoarelor alegeri.
Politica privind imigrația, înăsprită
Imigrația a fost una dintre temele centrale ale guvernării Meloni. Executivul a înăsprit regulile privind azilul și combaterea traficului de migranți, a semnat acorduri cu state din Africa de Nord și a extins repatrierile. Cel mai cunoscut proiect a fost însă construirea a două centre pentru migranți în Albania.
Planul inițial prevedea procesarea în afara Italiei a unor cereri de azil. Contestațiile juridice au întârziat însă implementarea. În prezent, centrele funcționează în principal pentru repatrierea migranților transferați deja din Italia, nu ca sistemul offshore pentru procesarea cererilor de azil prezentat inițial de Meloni.
Legi mai dure pentru securitate și ordine publică
Guvernul a fost foarte activ în domeniul securității. După mai multe incidente care au atras atenția publică, executivul a răspuns prin introducerea unor noi infracțiuni și prin majorarea pedepselor. Au fost adoptate măsuri împotriva petrecerilor rave ilegale, iar regulile împotriva traficului de migranți au fost înăsprite după un naufragiu soldat cu victime.
Pedepsele au devenit mai dure și pentru incendierea intenționată a vegetației și pentru anumite infracțiuni comise de tineri. Un amplu decret de securitate adoptat în 2025 a introdus reguli suplimentare privind protestele, revoltele din închisori, ocuparea ilegală a proprietăților și alte infracțiuni care afectează ordinea publică.
Meloni a redus numărul cotelor de impozitare
În domeniul fiscal, guvernul a urmărit o politică de reduceri țintite ale taxelor. Numărul tranșelor de impozitare a veniturilor a fost redus de la patru la trei. Executivul a promovat și măsuri favorabile persoanelor care desfășoară activități independente.
Cu toate acestea, povara fiscală totală a Italiei s-a modificat foarte puțin în ultimii patru ani. Unele reduceri de taxe au fost compensate prin limitarea deducerilor pentru contribuabilii cu venituri mai mari.
„Venitul de cetățenie”, eliminat
Guvernul Meloni a eliminat programul social cunoscut drept „Venitul de cetățenie”, introdus înaintea venirii sale la putere. Acesta a fost înlocuit cu beneficii mai restrictive și cu cerințe mai dure privind acceptarea unui loc de muncă. Executivul a obținut însă rezultate în combaterea evaziunii fiscale. Datele arată că promovarea plăților digitale a contribuit la reducerea veniturilor nedeclarate.
Recordul de stabilitate nu garantează succesul reformelor
Depășirea recordului de longevitate reprezintă o realizare politică importantă pentru Giorgia Meloni. Stabilitatea guvernului contrastează cu istoria recentă a Italiei, marcată frecvent de coaliții fragile și mandate scurte.
Însă durata mandatului nu s-a tradus automat în adoptarea tuturor reformelor promise. Proiecte importante privind justiția, alegerea directă a premierului și autonomia regională au întâmpinat obstacole majore. Pe măsură ce Italia se apropie de următoarele alegeri, capacitatea coaliției de a transforma stabilitatea politică în rezultate legislative va deveni una dintre principalele teme ale confruntării electorale.
