Dincolo de roboții umanoizi care aleargă, dansează sau participă la competiții, China desfășoară o transformare mult mai amplă și mai puțin spectaculoasă vizual: automatizarea accelerată a fabricilor. Milioane de roboți industriali sudează, vopsesc, asamblează și transportă componente, în timp ce Beijingul pregătește o nouă generație de specialiști care să lucreze alături de mașini și inteligența artificială.
China accelerează automatizarea fabricilor
Transformarea poate fi observată în centre industriale și școli tehnice din întreaga țară. În fabrici, roboții preiau tot mai multe activități repetitive, iar în instituțiile de învățământ elevii și studenții învață programare, inteligență artificială și robotică.
China are deja peste două milioane de roboți care lucrează în fabrici, potrivit datelor prezentate în materialul BBC. Mai mult, peste jumătate dintre roboții industriali produși la nivel mondial provin acum din China. Strategia face parte din ambiția Beijingului de a transforma țara într-un lider mondial al tehnologiilor avansate și de a concura direct cu Statele Unite.
Îmbătrânirea populației împinge China spre automatizare
Investițiile masive în robotică nu sunt determinate doar de competiția tehnologică dintre China și SUA. Beijingul se confruntă cu o problemă demografică majoră. Populația țării scade, iar forța de muncă îmbătrânește.
Conform estimărilor oficiale citate în material, până în 2035, mai mult de o treime din populația Chinei ar putea avea peste 60 de ani. Unele proiecții indică și o reducere a populației cu aproape 60 de milioane de persoane în următorul deceniu. În aceste condiții, automatizarea ar putea compensa o parte din deficitul viitor de angajați.
Există însă și reversul medaliei. Aproximativ 120 de milioane de persoane lucrează încă în industria prelucrătoare, astfel că o automatizare prea rapidă ar putea elimina numeroase locuri de muncă înainte ca economia să poată crea suficiente alternative.
Fabricile auto se apropie de automatizarea completă
Industria auto oferă unul dintre cele mai clare exemple ale transformării. În fabrica producătorului de automobile electrice Leapmotor din Hangzhou, roboții sunt implicați în numeroase etape ale procesului de producție. În anumite sectoare, precum ștanțarea, sudarea și vopsirea, automatizarea este deja aproape completă. Oamenii rămân însă importanți pentru verificările finale și alte operațiuni.
Compania are peste 25.000 de angajați, iar sute de persoane sunt implicate în controlul automobilelor care ies de pe linia de producție. Pe termen lung, chiar și o parte dintre aceste activități ar putea fi automatizate.
Marele avantaj al Chinei în cursa roboților
Unul dintre principalele avantaje ale Chinei este infrastructura industrială construită în ultimele decenii. Motoarele, bateriile, senzorii, componentele electronice și mecanice necesare construirii unui robot pot fi produse sau procurate rapid din ecosistemele industriale locale.
În orașe precum Shenzhen, producătorii au acces la lanțuri de furnizori concentrate geografic, ceea ce poate accelera dezvoltarea și testarea unor produse noi. China excelează astfel în construirea „corpului” roboților. Statele Unite păstrează însă un avantaj important în dezvoltarea „creierului” acestora – inteligența artificială avansată necesară pentru controlul și autonomia mașinilor.
Inteligența artificială devine următoarea miză
Diferența începe însă să se reducă. Companiile chineze dezvoltă rapid noi modele de inteligență artificială, iar abordarea open-source permite unor dezvoltatori să utilizeze și să îmbunătățească tehnologii existente.
Următoarea etapă a competiției tehnologice globale ar putea depinde mai puțin de cine dezvoltă cel mai performant chatbot și mai mult de cine reușește să integreze inteligența artificială în milioane de roboți și echipamente industriale. Pentru China, existența unei baze industriale uriașe reprezintă un avantaj important în această cursă.
China pregătește viitorii specialiști în robotică și AI
Transformarea începe și în școli. La Hangzhou Technician Institute, tinerii studiază programarea roboților industriali, dezvoltarea unor instrumente medicale robotizate și inteligența artificială. Pregătirea profesională poate începe chiar de la vârsta de 15 ani. Instituția dispune inclusiv de facilități dedicate motoarelor, aeronauticii și tehnologiilor pentru procesarea pământurilor rare.
Strategia urmărește să pregătească forța de muncă pentru meseriile care vor apărea odată cu extinderea automatizării. Această direcție ar putea reprezenta și o soluție pentru șomajul ridicat în rândul tinerilor chinezi, însă succesul va depinde de capacitatea economiei de a crea suficiente locuri de muncă specializate.
Roboții pot rezolva o problemă, dar pot crea alta
Automatizarea ar putea ajuta China să compenseze declinul demografic și să își păstreze competitivitatea industrială. În același timp, aceeași tehnologie amenință unele dintre locurile de muncă pe care s-a construit ascensiunea economică a țării. Provocarea Beijingului va fi găsirea unui echilibru între creșterea productivității și protejarea unei forțe de muncă uriașe într-o perioadă în care economia se confruntă deja cu probleme precum criza imobiliară, datoriile administrațiilor locale și consumul intern slab.
Dincolo de spectacolul roboților umanoizi, adevărata revoluție tehnologică a Chinei se desfășoară deja pe liniile de producție, iar efectele sale ar putea depăși granițele țării și transforma industria mondială.
Sursa: bbc.com
