Planurile autorităților din Singapore de a defrișa o mare parte din Maju Forest pentru construirea unor locuințe publice au provocat o reacție publică neobișnuit de puternică. Zeci de mii de persoane au semnat petiții. Mai mult, aproximativ 2.000 de oameni au participat la un miting pentru protejarea naturii și biodiversității.
Singapore se confruntă cu o dilemă tot mai dificilă: are nevoie de noi locuințe pentru o populație în creștere, însă terenurile disponibile sunt extrem de limitate. În luna iulie, autoritățile au anunțat că analizează posibilitatea utilizării pentru construcții a aproximativ două treimi din Maju Forest. Aceasta este o pădure secundară de 23 de hectare situată în vestul orașului-stat. Aici ar urma să fie dezvoltate locuințe publice cu densitate ridicată.
Peste 49.000 de oameni au semnat petiții
Propunerea a generat rapid opoziție. Peste 49.000 de persoane au semnat două petiții prin care solicită autorităților să găsească alte terenuri pentru construcții. Printre alternativele propuse se numără terenurile ocupate de terenuri de golf, fostele zone comerciale sau instituționale. De asemenea, reconstruirea la densități mai mari a cartierelor mai vechi de locuințe publice este o variantă.
Alți peste 700 de locuitori au semnat o scrisoare adresată parlamentarului lor prin care solicită conservarea Maju Forest. Presiunea publică a culminat cu un miting la care organizatorii estimează că au participat aproximativ 2.000 de persoane. Acesta a fost în sprijinul protejării naturii și biodiversității.
Guvernul promite să păstreze mai multă vegetație
După consultările publice, guvernul a anunțat că va modifica proiectul. Astfel, va conserva o suprafață mai mare de vegetație decât era prevăzut inițial. Autoritățile nu au precizat însă cât din pădure va fi salvat. Ministrul adjunct Alvin Tan a recunoscut că există un compromis direct: dacă va fi păstrată mai multă vegetație, vor putea fi construite mai puține locuințe.
Singapore are tot mai puțin spațiu disponibil
Singapore are o suprafață de aproximativ 744 de kilometri pătrați, iar posibilitățile de extindere sunt extrem de limitate. Populația a ajuns la nivelul record de 6,11 milioane de persoane. Estimările indică între 6,5 și 6,9 milioane de locuitori până în 2030. Presiunea este amplificată de prețurile ridicate ale proprietăților și de cererea pentru locuințe publice.
Aproape 80% dintre locuitorii Singapore trăiesc în apartamente construite de stat. Acest lucru face ca politica de locuințe să aibă o importanță economică și socială majoră. Datele autorităților arată că, în 2020, aproximativ 14% din suprafața țării era utilizată pentru locuințe. Totodată, 9,3% era ocupată de parcuri și rezervații naturale.
Maju Forest adăpostește peste 100 de specii de animale
Maju Forest nu este o pădure virgină. Zona a fost utilizată în trecut pentru plantații de cauciuc și livezi. Ulterior, aici a funcționat o linie feroviară pentru transportul mărfurilor. După încetarea circulației trenurilor în 1992, vegetația a recucerit treptat terenul. Copacii s-au maturizat, iar vechile șine și un tunel abandonat au transformat zona într-un loc apreciat pentru drumeții.
Un studiu de mediu comandat de guvern a identificat aici 113 specii de animale. Printre acestea se numără pangolinul de Sunda și straw-headed bulbul, o specie de pasăre clasificată drept critic amenințată. Populația mondială este estimată la numai 600-1.700 de exemplare, aproximativ o treime aflându-se în Singapore.
Pădurile mature ajută și la reducerea temperaturilor
Controversa nu privește doar biodiversitatea. Cercetătorii atrag atenția că pădurile mature pot avea un rol important în reducerea temperaturilor într-un oraș dens construit. Acest lucru este relevant și pentru un oraș expus efectelor schimbărilor climatice. Rachel Oh, cercetătoare în conservare la National University of Singapore, subliniază că nu toate spațiile verzi sunt echivalente.
Un parc nou amenajat și o pădure matură pot arăta ambele „verzi” pe harta unui oraș, dar ecosistemele lor sunt foarte diferite. De exemplu, un parc nou ar putea avea nevoie de 40-50 de ani pentru a dezvolta o structură vegetală comparabilă cu cea a unei păduri mature.
„Orașul-grădină”, prins între dezvoltare și conservare
Controversa este cu atât mai sensibilă cu cât Singapore și-a construit timp de decenii imaginea internațională de „garden city” – oraș-grădină. Un studiu publicat în 2023 estimează, pe baza planurilor urbanistice guvernamentale, că 7.331 de hectare de păduri secundare ar putea fi eliminate pentru dezvoltări viitoare. Organizațiile de mediu consideră că există astfel o contradicție între campaniile de plantare a copacilor și eliminarea pădurilor deja mature.
Pentru autorități, însă, problema rămâne necesarul de locuințe. Guvernul susține că cererea pentru apartamente publice continuă să fie ridicată. Totodată, terenurile deja dezvoltate nu sunt suficiente pentru satisfacerea tuturor necesităților viitoare.
Disputa privind Maju Forest devine astfel un exemplu al unei probleme cu care se confruntă tot mai multe metropole. Întrebarea este: cum poate fi construit un oraș mai dens fără a elimina tocmai spațiile naturale care îl fac mai sănătos și mai rezistent la schimbările climatice?
