
Președintele Nicușor Dan numește procurori-șefi în ciuda criticilor: controverse privind lupta anticorupție
Președintele României, Nicușor Dan, a numit miercuri seară șapte procurori-șefi și adjuncți, în pofida opoziției venite din partea societății civile și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), decizie care reaprinde dezbaterea privind eficiența luptei anticorupție.
Numiri cheie în sistemul de parchet
Șeful statului a semnat numirea:
- Cristinei Chiriac în funcția de procuror general,
- Viorel Cerbu la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA),
- Codrin Miron la șefia DIICOT,
precum și a patru procurori adjuncți.
Cea mai contestată numire: procurorul general
Numirea Cristinei Chiriac a generat cele mai puternice reacții critice. Organizații civice și jurnaliști de investigație susțin că aceasta ar fi ascuns probe într-un caz de abuz sexual implicând un episcop condamnat ulterior. Procurorul a respins acuzațiile.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Critici privind ignorarea avizului CSM
Potrivit legislației din România, președintele numește procurorii-șefi la propunerea ministrului Justiției, după evaluarea CSM, însă avizul instituției nu este obligatoriu.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, membru al Partidului Social Democrat, a menținut propunerile, deși acestea nu au primit aviz favorabil din partea CSM.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat decizia:
„Aceste numiri sunt o mare greșeală. Ignorarea atât de ușoară a avizului negativ al CSM nu este un semn bun.”
Îngrijorări privind combaterea corupției
Organizația Transparency International a clasat în repetate rânduri România printre cele mai corupte state din Uniunea Europeană.
După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, sistemul judiciar românesc a fost monitorizat până în 2023. Ulterior, ritmul investigațiilor anticorupție a încetinit, iar unele achitări în dosare de nivel înalt au alimentat temerile că lupta anticorupție și-a pierdut din intensitate.
Reacția președintelui
Nicușor Dan a declarat că a luat decizia după numeroase discuții cu procurori și că se așteaptă la rezultate mai rapide din partea parchetelor:
„Așteptarea mea este ca activitatea să se accelereze pentru a răspunde așteptărilor românilor, care percep corupția atât la nivel înalt, cât și în interacțiunile zilnice cu instituțiile statului.”
Președintele și-a apărat alegerea, afirmând că aceasta este potrivită pentru contextul actual și că își asumă responsabilitatea politică:
„Dacă mă înșel, voi fi sancționat peste patru ani.”






