BUCUREȘTI (Reuters) – Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal, a preluat miercuri funcția de președinte interimar al României. El se confruntă cu o provocare dificilă: gestionarea țării până la reluarea alegerilor prezidențiale din mai. Acest lucru se întâmplă într-un context de creștere a influenței extremei drepte.
Haos instituțional după anularea alegerilor prezidențiale
România, stat membru al Uniunii Europene și NATO, a intrat într-o criză politică în decembrie. Acest lucru s-a întâmplat când rezultatul alegerilor prezidențiale a fost invalidat în urma acuzațiilor de ingerință rusă. Aceste acuzații au fost făcute în favoarea candidatului de extremă dreaptă, un critic declarat al NATO.
Această decizie a venit după alegerile parlamentare, unde formațiunile de extremă dreaptă au obținut 35% din mandate, consolidându-și influența politică. Ele au reușit să atragă voturile alegătorilor dezamăgiți de partidele pro-europene, afectate de scandaluri de corupție.
Ilie Bolojan: Un lider cu experiență administrativă
În vârstă de 55 de ani, Ilie Bolojan a fost anterior președinte al Senatului și a deținut funcții importante în administrația locală. A fost primar și președinte al Consiliului Județean. El îl înlocuiește pe Klaus Iohannis, care a demisionat luni pentru a evita o posibilă suspendare inițiată de opoziție.
Amenințarea unei moțiuni de cenzură și instabilitatea politică
Partidele de extremă dreaptă au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului de coaliție. Din această coaliție fac parte și liberalii lui Bolojan. Deși executivul deține o majoritate fragilă, este de așteptat să reziste pe termen scurt. Totuși, riscul unei prăbușiri crește incertitudinea politică.
Dacă guvernul va fi demis, Bolojan va avea responsabilitatea de a desemna un nou prim-ministru. Această decizie va influența viitorul politic al României.
Rolul Președintelui României
Șeful statului este ales pentru un mandat de cinci ani și limitat la două mandate consecutive. El reprezintă România la summiturile UE și NATO. De asemenea, desemnează premierul, numește judecătorii-șefi, procurorii și conducerea serviciilor de informații.
Președintele exercită și un rol semi-executiv. El are funcția de comandant suprem al forțelor armate și conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acesta stabilește strategia militară și deciziile privind ajutorul oferit Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Provocări economice și politice
Până la reorganizarea alegerilor, programate pe 4 și 18 mai, Ilie Bolojan va trebui să gestioneze provocări majore. Provocările includ încetinirea economiei europene, riscul unor taxe suplimentare impuse de SUA și necesitatea de a reduce deficitul bugetar. Acesta este cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
