Statele din Sud-Estul Europei, atât cele deja membre ale Uniunii Europene, cât și țările candidate, trebuie să devină mai vocale și să contribuie activ la proiectele economice și politice pentru o Europă mai puternică, a declarat marți Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
„Rol activ și vocație strategică pentru statele din Sud-Est”
„Ne uităm la statele din regiune care deja sunt membre ale UE. Responsabilitatea acestora este de a putea face un pas înainte și de a juca un rol mai activ, de a deveni mai vocale. Acestea sunt importante pentru construirea viitorului Europei. (…) Noi cu toții suntem Uniunea Europeană, nu vorbim doar despre parteneriate dintre state și UE. Suntem în partea Uniunii Europene care este strategică pentru creștere, pentru securitatea și pentru viitorul ei. Viitorul întregului proiect, crearea de politici, viziunile statelor din sud-estul Uniunii Europene sunt aspecte foarte importante”, a spus Mînzatu, la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”.
Aceasta a subliniat că Europa se află într-un „moment de independență” și acționează activ în domeniul industriei, energiei și dezvoltării talentelor. „Un mesaj care vine din partea Bruxelles-ului este și că avem nevoie ca statele membre din sud-estul Europei și țările candidate să fie active în crearea acestei viziuni pentru o Europă mai puternică, să contribuie la direcțiile cruciale în proiectele noastre economice și politice”, a adăugat oficialul european.
UE, provocări și independență strategică
Roxana Mînzatu a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să-și asigure prezentul și viitorul, iar crizele recente și realitățile geopolitice impun o alegere strategică. „Trebuie să ne luăm în propriile mâini prezentul și viitorul. Sigur că acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut. Însă, crizele din anii precedenți, realitățile geopolitice de astăzi necesită o alegere strategică. Trebuie să fim onești: există tematici precum apărarea, precum energia, industria. Am fost foarte deschiși și de multe ori această deschidere a dus chiar către naivitate.
S-ar putea spune că am ajuns într-o situație de dependențe periculoase, care ne-au lăsat expuși în fața unor situații complicate de către actori pe care i-am considerat altădată parteneri și care nu ne-au împărtășit valorile și uneori care s-au dovedit chiar foarte ostili în mod deschis. Astfel de șocuri ne-au lovit, au lovit muncitorii, lucrătorii noștri, afacerile, oamenii noștri. Cu toții am plătit prețul și, finalmente, acest lucru nu ține doar de competitivitate. Este vorba despre a ne lua viitorul în propriile mâini în ceea ce privește securitatea economică. În ceea ce privește suveranitatea, bineînțeles, nu înseamnă că închidem uși. Europa nu va închide niciodată ușile, ci, dimpotrivă, le va menține deschise și va deschide chiar unele noi”, a precizat comisarul european pentru drepturi sociale și competențe.
Industria europeană și obiectivele până în 2030
Potrivit AGERPRES, UE întreprinde acțiuni concrete pentru dezvoltarea industriei, cu scopul de a crește producția industrială până la 20% din PIB până în 2030. „Recent am adoptat un act privind accelerarea industriei, o schimbare deosebită în ceea ce privește doctrina economică europeană. Am stabilit obiective clare în ceea ce privește producția în UE, de a o crește până la 20% din produsul intern brut până în 2030, de la nivelul actual în care ne aflăm acum. De asemenea, introducem cerințe cu privire la fabricarea în UE, aceste criterii fiind implicate în procedurile de achiziții publice și strategice”, a afirmat Roxana Mînzatu.
Provocările pieței muncii și dezvoltarea talentelor
Vicepreședinta Comisiei Europene a recunoscut că UE se confruntă cu dificultăți în privința forței de muncă. „Avem ambiția de a reforma peste 600.000 de lucrători pentru domeniul apărării până în 2030. Ca o componentă a acestor eforturi, am lansat schema de garantare pentru lucrători, care are ca menire să sprijine lucrători care se află în sectoare în declin, pentru a se reeduca, pentru a se reforma, astfel încât aceștia să fie relocați în industrii care cresc și care sunt strategice, de exemplu, repoziționarea acestora în industria de apărare”, a precizat Mînzatu.
Europa de Sud-Est, pilon industrial și logistic
Roxana Mînzatu a evidențiat că regiunea Europei de Sud-Est și zona Mării Negre reprezintă un pilon important al industriei, în special a celei auto, și al lanțurilor de aprovizionare, cu sectoare care înregistrează creșteri peste media europeană. „Avem în continuare o criză a talentelor, a muncitorilor care pleacă, însă regiunea rămâne cu un mare potențial în ceea ce privește talentul tehnic, ingineresc, abilitățile tehnice și în multe dintre statele sud-est europene, nivelul este mai ridicat decât ceea ce vedem ca medie europeană. Bineînțeles că trebuie să vorbim și despre locația strategică. Europa de Sud-Est reprezintă o poartă dacă ne uităm la regiunea Mării Negre”, a mai afirmat oficialul.
Aceasta a amintit și adoptarea strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, menționând că „toate aceste lucruri sunt conexiuni vitale importante pentru coridoarele europene și pentru securitatea europeană. Cu investițiile și cu reformele potrivite, putem face această schimbare crucială și facem deja acest lucru”.
Conferința „The Economist Romania Government Roundtable”
Temele principale discutate la conferința regională organizată de grupul editorial The Economist, care a avut loc la București între 30 martie și 1 aprilie, includ stabilitatea financiară, investițiile, transformarea tehnologică, competitivitatea și sustenabilitatea sistemelor publice. Oficialii români au intrat în dialog cu reprezentanți din regiune și la nivel european, precum și cu lideri de business, în sesiuni moderate de Joan Hoey și Alasdair Ross, editori ai publicației The Economist.
