BRUXELLES (Reuters) – Miniștrii de mediu ai Uniunii Europene au convenit asupra unui obiectiv climatic pentru 2040 în primele ore ale zilei de miercuri. Aceștia au redus ținta în cadrul unor negocieri de ultim moment, grăbindu-se să încheie acordul înaintea summit-ului ONU COP30 din Brazilia.
Acord de compromis: reducerea emisiilor cu 90%, cu flexibilități
După negocieri care au durat până târziu în noaptea de marți, miniștrii de mediu ai țărilor UE au aprobat prin vot public un compromis de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040 față de nivelurile din 1990. Totuși, compromisurile includ flexibilități care slăbesc obiectivul.
Noua țintă permite țărilor să cumpere credite de carbon din străinătate pentru a acoperi până la 5% din obiectivul de reducere de 90%. Aceasta ar reduce efectiv la 85% reducerea necesară pentru industriile europene. Restul ar putea fi compensat prin plata altor țări pentru reducerea emisiilor în numele Europei.
UE a convenit, de asemenea, să analizeze în viitor posibilitatea utilizării creditelor internaționale de carbon pentru a acoperi încă 5% din reducerile emisiilor până în 2040. Acest lucru ar reduce și mai mult ținta internă.
În plus, statele membre au stabilit o țintă pentru 2035, de reducere a emisiilor între 66,25% și 72,5%. ONU a cerut tuturor guvernelor să trimită planurile climatice pentru 2035 înainte de deschiderea summit-ului COP30, joi.
Reacții împotriva obiectivelor ambițioase
„Stabilirea unei ținte climatice nu înseamnă doar alegerea unui număr. Ea reprezintă o decizie politică cu consecințe de anvergură pentru continent,” a declarat ministrul danez al mediului, Lars Aagaard.
„De aceea, am lucrat și pentru a oferi garanția că obiectivul poate fi atins într-un mod care păstrează competitivitatea, echilibrul social și securitatea.”
Pentru a câștiga sprijinul țărilor sceptice, UE a acceptat, de asemenea, să reducă alte politici climatice sensibile politic. Aceasta include amânarea lansării pieței europene a carbonului cu un an, până în 2028.
Cu toate acestea, câteva țări, inclusiv Polonia, Slovacia și Ungaria, s-au opus obiectivului pentru 2040. Ele argumentează că ar afecta competitivitatea industriilor. Opoziția lor nu a fost suficientă pentru a bloca acordul, care a necesitat sprijinul a cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre.
Acordul asigură că UE nu va participa fără obiective concrete la COP30. Acolo, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va întâlni cu alți lideri mondiali pe 6 noiembrie.
Dilatarea obiectivului reflectă reticență europeană
Dilatarea țintei reflectă opoziția împotriva agendei climatice ambițioase a Europei. Aceasta vine din partea industriei și a unor guverne sceptice că măsurile pot fi implementate concomitent cu prioritățile industriale și de apărare.
Cereri pentru flexibilitate
Comisia Europeană propusese inițial un obiectiv de reducere a emisiilor de 90%, cu un maxim de 3% acoperit prin credite de carbon internaționale. Ținta era menită să mențină UE pe drumul către reducerea netă de emisii cu 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Consilierii independenți în științe climatice ai UE au declarat că un obiectiv intern de 90% ar fi fost în conformitate cu recomandările științifice. Totuși, ei au avertizat împotriva cumpărării de credite externe, care ar diminua investițiile necesare în industriile europene.
Țări precum Franța și Portugalia au cerut flexibilitatea de 5% pentru credite de carbon, în timp ce Polonia și Italia au solicitat 10%. Pe de altă parte, Spania și Țările de Jos s-au opus slăbirii suplimentare a țintei.
„Nu vrem să distrugem economia. Nu vrem să distrugem clima. Vrem să salvăm ambele în același timp,” a declarat adjunctul ministrului polonez pentru climă, Krzysztof Bolesta.
Polonia, Italia, Cehia și altele s-au opus țintei inițiale de 90%, considerând-o prea restrictivă pentru industriile interne. Acestea sunt afectate de costuri mari la energie, importuri chineze mai ieftine și tarifele americane.
În schimb, Olanda, Spania și Suedia au susținut obiective ambițioase. Acestea invocă intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și nevoia de a recupera decalajul față de China în producția de tehnologii verzi.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
