de Ariana Bucur
O generație prinsă între like-uri și anxietate
România trăiește o criză tăcută, una care nu se vede pe străzi, dar se simte în sufletele copiilor noștri. Într-o lume dominată de ecrane, notificări și algoritmi, adolescenții români sunt printre cei mai afectați din Europa de dependența de rețelele sociale și tulburările emoționale asociate.
Conform raportului UNICEF 2024, 1 din 3 copii români se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar România ocupă primul loc în Europa la utilizarea problematică a social media. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 33% dintre adolescenți se simt triști săptămânal, dublu față de media altor țări europene.
Aceste cifre nu sunt doar statistici. Ele sunt chipurile copiilor noștri care se compară, care se izolează, care trăiesc sub presiunea unei lumi digitale fără limite.
Lipsa protecției – un risc major pentru viitor
Doar jumătate dintre părinții români folosesc instrumente de control parental. Într-o eră în care adolescenții petrec ore întregi online, expuși la conținut dăunător, agresiv sau sexualizat, absența unui cadru de protecție devine o neglijență colectivă.
Responsabilitatea nu este doar a familiilor. Este și a statului român, care are datoria să construiască politici publice coerente pentru protejarea minorilor în mediul digital.
Este timpul pentru un „majorat digital”
Europa vorbește tot mai des despre conceptul de „vârstă de majorat digital” – un prag legal care să stabilească un echilibru între libertatea de exprimare și protecția dezvoltării emoționale a copiilor.
Exemplele internaționale, precum Australia, care a fixat 16 ani ca vârstă minimă pentru accesarea rețelelor sociale, demonstrează că libertatea digitală nu trebuie să însemne vulnerabilitate.
România are nevoie de un astfel de cadru, adaptat contextului său social și educațional, pentru a pune capăt expunerii necontrolate a minorilor la medii online toxice.
Educație digitală pentru elevi. Sprijin real pentru părinți.
Un copil informat este un copil protejat. România are nevoie urgentă de educație digitală obligatorie în școli – o materie care să îi învețe pe elevi cum să recunoască manipularea online, cum să își gestioneze timpul petrecut pe internet și cum să își construiască o identitate digitală sănătoasă.
În paralel, părinții trebuie sprijiniți prin:
- campanii naționale de informare privind riscurile online;
- ghiduri digitale gratuite și ușor de utilizat;
- platforme de consiliere pentru familiile care se confruntă cu dependența digitală.
Un apel la responsabilitate colectivă
Protejarea copiilor în mediul digital nu este o opțiune, este o urgență morală și instituțională. Fiecare zi în care amânăm măsuri concrete adâncește o criză care afectează deja o întreagă generație.
Ca societate, trebuie să alegem: vrem copii care trăiesc prin ecrane sau copii care trăiesc cu sens, echilibru și curiozitate?
România trebuie să devină o țară prietenoasă digital – o țară care își educă, sprijină și protejează copiii în fața avalanșei tehnologice.
Concluzie: un angajament pentru viitor
Acest manifest nu este doar un apel către autorități, ci către întreaga societate – profesori, părinți, companii, influenceri, media.
Toți avem un rol în construirea unui ecosistem digital sănătos, în care copiii pot învăța, se pot exprima și se pot dezvolta fără teama de a fi copleșiți de algoritmi și presiuni virtuale.
România are obligația morală și instituțională să ofere copiilor săi un mediu digital sigur, sănătos și educativ.
Este timpul să transformăm protecția digitală dintr-o preocupare marginală într-o politică națională de urgență.
Manifest semnat de Ariana Bucur, deputat și părinte implicat în promovarea sănătății digitale a copiilor din România.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
