Autor: Doru Dima
România colectează în prezent peste 80 de miliarde de lei din TVA. Totuși, sistemul în sine este greoi, birocratic și vulnerabil la evaziune. În condițiile în care Guvernul discută permanent despre „lărgirea bazei de impozitare” și despre digitalizarea ANAF, o întrebare simplă merită pusă. Dacă în locul TVA-ului complicat și adesea eludat, am aplica pur și simplu o taxă unică de 5% pe fiecare tranzacție comercială, am colecta mai mult sau mai puțin?
Cât colectează statul acum
Potrivit execuției bugetare la 31 august 2025, Ministerul Finanțelor a încasat 82,55 miliarde lei din TVA net. Rambursările de TVA s-au ridicat la 22,1 miliarde lei. Aceasta înseamnă că statul a colectat brut circa 105 miliarde lei, dar a rămas cu 82,5 miliarde lei net.
Aceasta este o performanță modestă, având în vedere dimensiunea economiei. Estimările bazate pe datele Institutului Național de Statistică arată că cifra de afaceri totală a tuturor companiilor din România în primele opt luni ale anului 2025 depășește 1,8 trilioane lei.
Ce ar aduce o taxă de 5% aplicată direct pe tranzacții
Aplicând un impozit uniform de 5% la fiecare tranzacție, statul ar încasa între 87 și 95 de miliarde lei doar în perioada ianuarie–august 2025. Acest lucru înseamnă cu 5 până la 12 miliarde lei mai mult decât TVA-ul net colectat.
Simplu spus, ar fi mai mulți bani la buget, fără o creștere a taxării nominale și fără birocrația actuală a sistemului de deduceri și rambursări.
Efectul asupra prețurilor
Diferența dintre actuala cotă de TVA 21% și o taxă unică de 5% ar genera o scădere teoretică de 16% a prețurilor finale.
De exemplu, un produs care costă acum 121 lei (inclusiv TVA) ar costa 105 lei în noul sistem.
Aceasta ar echivala cu o infuzie directă de putere de cumpărare în economie, cu efecte pozitive imediate asupra consumului și cererii interne.
Argumentul psihologic și economic
Din perspectivă psihologică, simplificarea impozitării reduce percepția de incertitudine și anxietate fiscală.
TVA-ul este un impozit „invizibil” și confuz pentru majoritatea oamenilor, care rareori înțeleg cum și de ce plătesc 21% din valoare statului. În schimb, o taxă de 5% aplicată transparent fiecărei tranzacții ar fi ușor de înțeles, ușor de colectat și imposibil de „uitat” la încasare.
De ce ar fi mai ușor de colectat
Spre deosebire de TVA, care presupune deduceri, rambursări și verificări complicate, o taxă de tranzacție s-ar colecta automat. Ar fi colectată direct prin sistemele bancare și casele de marcat conectate la ANAF. Digitalizarea deja existentă ar permite reținerea procentului instantaneu, fără intervenție umană.
Prin urmare, evaziunea fiscală ar scădea, iar fluxurile de numerar către buget ar deveni mai stabile.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Contraargumente legitime
Desigur, sistemul ar trebui rafinat pentru a evita dublarea taxării în lanț (efectul de „cascadare” în cazul tranzacțiilor între firme).
Dar aceste situații pot fi corectate prin excepții pentru tranzacțiile intra-grup sau pentru exporturi.
Concluzie
Dincolo de dezbaterea tehnică, problema este una de viziune fiscală.
România are nevoie de un sistem simplu, predictibil și ușor de administrat.
O taxă de 5% pe tranzacții ar putea nu doar să aducă mai mulți bani la buget. Ar putea și să relaxeze presiunea fiscală asupra populației și companiilor, generând o scădere medie a prețurilor de circa 16%.
Într-o economie dominată de consum și blocaje de încredere, o astfel de mutare ar fi o gură de oxigen.
Poate că uneori, soluțiile simple nu sunt naive — ci doar prea directe pentru birocrația care le evită.
