Autor: Doru Dima
IMM-urile, sufocate de datorii și insolvențe
România își clădește viitorul economic pe nisipuri mișcătoare. Doar 15% dintre IMM-uri mai au acces la credite comerciale, iar apetitul pentru finanțare este în scădere, după cum semnala Gabriela Folcuț, reprezentanta ARB. În același timp, ratele creditelor neperformante au crescut la 4,4%, iar restanțele către parteneri, stat și furnizori s-au majorat cu 22%.
Nu vorbim de statistici seci, ci de o realitate care sufocă economia reală. În 2025, 24.500 de firme au intrat în insolvență. Acesta este un record care arată că multe afaceri locale nu mai rezistă presiunii fiscale, instabilității și lipsei de acces la finanțare.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Politica promisiunilor vs. economia reală
În acest tablou sumbru, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, afișează optimism și vorbește despre „oportunități istorice” la Conferința IMM-urile Oxigen pentru România, organizată de News.ro la Grand Marriott săptămâna trecută joi. Datele prezentate sună impresionant: 17.000 de proiecte în implementare. Dintre acestea, 7.000 sunt pentru IMM-uri și 6.400 pe coeziune. Există, de asemenea, 5 miliarde de euro prin POCIDIF, un HUB Național de Investiții de 20 de milioane de euro, plus speranța ca, din 2028, România să aibă acces la 60 de miliarde de euro pentru orice domeniu.
Însă aici apare ruptura dintre discursul oficial și viața companiilor. În timp ce guvernul vorbește despre miliarde care vor veni „peste câțiva ani”, firmele se prăbușesc acum. Politica promisiunilor nu plătește salarii, nu stinge datorii și nu acoperă costurile în creștere cu energia sau materiile prime.
Fondurile europene – șansa reală, dar și testul suprem
Desigur, fondurile europene reprezintă o oportunitate unică pentru România. Până în 2026 se vor finaliza proiecte de 15-17 miliarde de euro. În plus, sprijinul BERD, care acoperă 50% din costurile de consultanță pentru firme, poate fi un catalizator pentru investiții inteligente. Însă șansa poate fi ratată dacă fondurile se pierd pe drum. Acest lucru poate apărea din cauza birocrației, corupției sau lipsei de viziune.
În loc să devină motorul transformării, banii europeni riscă să rămână doar un exercițiu contabil, dacă nu sunt conectați la nevoile reale ale economiei. Este necesar capital de lucru pentru IMM-uri, investiții în infrastructură, digitalizare și energie verde.
Concluzie: între prăpastie și reconstrucție
România trăiește astăzi o contradicție dramatică: pe de o parte, mii de firme se închid, iar pe de altă parte, guvernul promite miliarde de euro care vor „schimba totul”. Realitatea este că, fără soluții imediate și concrete pentru IMM-uri, aceste miliarde nu vor face decât să mascheze temporar un sistem fragil.
Viitorul nu va depinde de sumele fluturate în conferințe de presă, ci de capacitatea statului de a crea condiții reale pentru ca firmele să supraviețuiască și să se dezvolte. Dacă nu învățăm să legăm promisiunile de realitate, riscăm să fim, încă o dată, țara oportunităților ratate.
