„Ne uitam cum utilajele erau scoase din hală și tăiate. Era ca și cum cineva îți lua organele din corp, unul câte unul, până nu mai rămânea nimic.”
— fost strungar, Brașov
O fabrică pentru care lumea întreagă aștepta la rând
Rulmentul Brașov era odinioară unul dintre coloșii industriei românești. Construită în anii ’50, uzina a devenit în scurt timp cel mai mare producător de rulmenți din România și unul dintre cele mai importante din Europa de Est.
- În perioada de vârf, uzina producea milioane de rulmenți anual, folosiți în mașini, trenuri, utilaje industriale și chiar în aviație.
- Exporturile mergeau în zeci de țări, de la URSS și statele CAER, până la Europa Occidentală și Asia.
- La începutul anilor ’90, platforma avea mii de angajați, o adevărată „armată tehnică” de precizie.
Pentru Brașov, Rulmentul nu era doar o fabrică. Era o școală de meserii, un centru de inovație și un pol de stabilitate economică.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
După 1990: declinul începe să roadă din temelii
Ca multe alte uzine românești, Rulmentul a intrat pe panta descendentă după căderea comunismului.
- Lipsa de investiții, incapacitatea statului de a susține competitivitatea și corupția din procesul de privatizare au dus la pierderea piețelor externe.
- Privatizările eșuate au transformat fabrica într-un teren de experimente pentru tot felul de „investitori”.
- În 2007, compania a intrat în lichidare voluntară.
Din gloria de odinioară au rămas doar hale goale și promisiuni neonorate de dezvoltatori imobiliari.
Ruinele – mărturii ale nepăsării
Astăzi, ceea ce a fost Rulmentul arată ca o rană deschisă în inima Brașovului. Halele sunt ruine, iar terenul – odată valoros și plin de viață – zace abandonat sau parțial speculat în proiecte rezidențiale.
„Făceam piese de precizie care ajungeau în Germania și Japonia. Erau căutate, eram respectați. Azi, când trec pe lângă hală, simt că toată munca mea de o viață nu a mai valorat nimic.”
— inginer, 62 de ani
Impact social și uman
Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă. Unii s-au recalificat, alții au emigrat. Cei mai mulți, însă, au rămas prizonieri ai unei societăți care nu mai avea nevoie de priceperea lor.
Cartierele muncitorești s-au transformat în zone triste, fără energia de altădată. Familii întregi s-au clătinat. Mulți dintre foștii angajați au intrat în șomaj sau s-au pensionat anticipat, cu un gust amar: au fost uitați.
Din mândrie, în umilință
Rulmentul era un simbol al ingineriei de precizie. Astăzi, ruinele sale sunt simbolul eșecului tranziției.
România nu a pierdut doar o fabrică. A pierdut o tradiție tehnică și o generație de specialiști.
„Am rămas doar cu poveștile. Nepotul meu nici nu știe ce a fost Rulmentul. Când trece pe lângă, zice că e o ruină. Nu știe că acolo s-a construit viitorul a mii de oameni.”
— fost maistru
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Lecția Rulmentul
Distrugerea Rulmentului arată cât de crudă a fost tranziția românească: fără strategie, fără viziune, fără grijă pentru oameni.
Dacă Tractorul a fost tăiat la fier vechi de Flavus, Rulmentul a fost lăsat să moară prin neglijență și lăcomie. Rezultatul este același: o comunitate pierdută și un oraș mutilat social.
La capătul drumului, concluzia este amară și inevitabilă:
ROMÂNIA DISTRUSĂ DE ROMÂNI.
