Autori: Sebastian Dan și Doru Dima
Cine a prins măcar o dată coada de pe Valea Prahovei știe că timpul, răbdarea și aerul curat se pierd acolo, la propriu. Nu numai în weekenduri, cum cred unii guvernanți, mii de familii pornesc spre munte cu gândul la aer proaspăt și relaxare. Totuși, ajung să respire gaze de eșapament. Sunt blocate ore în șir printre casele Comarnicului sau ale Bușteniului. În zilele de lucru, tirurile și mașinile mici împart aceeași bandă îngustă. Între timp, pietonii traversează printre ele. Dacă apare și un accident, gata, s-a terminat. Este imaginea unui drum național care și-a atins demult limitele. Astfel, autostrada Ploiești–Brașov nu mai este un moft turistic, ci o necesitate națională, un drum strategic.
1) Dimensiunea problemei: trafic care depășește capacitatea drumului
- DN1 este unul dintre cele mai circulate drumuri naționale; încă din recensământul rutier CESTRIN 2015, media zilnică anuală pentru DN1 era ~15.000 vehicule/zi pe ansamblul traseului. Există de asemenea sectoare intens încărcate. Atenție, acestea sunt date măsurate – acum 10 ani. În plus, pe porțiunile cu 4 benzi la sud de Câmpina, traficul era în topul național al fluxurilor pe drumuri cu 4 benzi. Aceasta este o dovadă că „gâtul de sticlă” este porțiunea montană. Ea rămâne la o singură bandă pe sens, prin orașe.
- În weekenduri și vârfuri sezoniere, vitezele scad la 10–20 km/h între Bușteni–Predeal, cu coloane care se întind pe kilometri întregi. Sunt simptome tipice de cerere peste capacitate și treceri de pietoni la nivel pe un drum de tranzit.
- Breaza a devenit un oraș distrus de poluare. Mașinile încearcă să ocolească blocajul de la intrare în Comarnic.
2) Siguranță rutieră: aceeași logică pe care s-a bazat A7
A7 a primit sprijin tocmai fiindcă DN2/E85 avea o severitate ieșită din comun a accidentelor. Doar în 2023, pe DN2 au murit 82 de oameni, iar alți 69 au fost grav răniți (date IGPR). Soluția a fost separarea sensurilor, noduri denivelate, acces controlat – exact ce rezolvă o autostradă. DN1, deși mai „turistic” decât „de tranzit greu”, suferă de același sindrom. Problemele sunt tranzit prin localități, benzi puține, conflicte cu pietonii, ceea ce împinge severitatea. Buletinul Siguranței Rutiere confirmă că drumurile naționale concentrează cele mai multe accidente grave, iar DN1 apare constant în „topul” arterelor cu accidente după DN2.
Concluzie: Dacă A7 s-a justificat prin siguranță și scoaterea tranzitului din sate, aceleași argumente se aplică, aproape la indigo, pe Valea Prahovei. Aici, pe lângă siguranță, miza turistică și economică este uriașă.
3) Sănătate publică și mediu: orașe sufocate de trafic
La Brașov, stația urbană de trafic (BV3) a depășit limita anuală pentru NO₂ (41,4 μg/m³ în 2022). În plus, rapoartele locale arată episoade cu medii zilnice PM10 peste valoarea-limită. Traficul rutier este un contributor major. Pe tot coridorul DN1, localități precum Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal resimt efectele. Emisiile, zgomotul și vibrațiile sunt amplificate de coloane și frânări repetate. O autostradă cu tranzit separat mută cea mai mare parte a poluării în afara zonelor locuite. De asemenea, reduce emisiile per vehicul prin rulare fluentă.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
4) Beneficiu economic: Brașovul are nevoie de fiabilitate
- Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav a trecut de 227.000 pasageri în 2024 și crește accelerat în 2025. Economia metropolitană (industrie în Ghimbav/Prejmer, turism în Poiana Brașov și pe Valea Prahovei) are nevoie de timp de parcurs predictibil pentru marfă și vizitatori. Acest lucru este imposibil pe actualul DN1.
5) Ce rezolvă autostrada Ploiești–Brașov (A3)
- Scoate tranzitul din orașe: by-pass integral pentru Comarnic (se lucrează acum la centura dar nu va rezolva decât în mică măsura atât problema aglomerației cât și a poluării). De asemenea, va oferi soluții pentru Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal – cu pasaje pentru mobilitatea locală.
- Siguranță: sensuri separate, acces controlat, dispar trecerile de pietoni la nivel și virajele periculoase.
- Capacitate & fluență: profil de autostradă + noduri denivelate → timp de parcurs redus și, mai important, predictibil.
- Mediu: emisii/turism – mai puțină poluare în intravilan, mai puține minute pierdute „pe loc”. Tranformarea localităților de munte în oaze de aer curat și sănătate.
- Economie & turism: conectează rapid Bucureștiul, Ploieștiul și sudul țării la polaritatea economică Brașov (industrie + aeroport), multiplicând efectul rețelei TEN-T. Unii spun că „mai marii” de la București se tem că Brașovul ar putea să devină cel mai important pol economic de dezvoltare.
6) „De ce NU drum expres / 2+1?”
Pe A7, statul a mers la standard de autostradă tocmai pentru a livra siguranță maximă și separare completă. Valea Prahovei concentrează trafic mixt (local + turistic + tranzit), vârfuri extreme și numeroase intrări/ieșiri urbane. Un drum expres ar menține multe conflicte de trafic. Standardul de autostradă este singurul care le elimină sistematic, replicând rațiunea A7.
7) „Costul inacțiunii”
Ani de studii amânate și proceduri întârziate au ținut proiectul pe loc. În 2025, chiar și revizuirea studiului de fezabilitate a fost suspendată temporar. Acesta este un semn că indecizia administrativă continuă să coste bani, timp și vieți. A3 Ploiești–Brașov trebuie reancorată politic la aceeași prioritate „de siguranță” ca A7, cu finanțare etapizată și calendar clar.
Facem apel la senatorii și deputații brașoveni pentru a susține acest demers. Nu vom renunța până nu vedem prima lopată intrată în viitoarea autostradă.
Concluzie
Autostrada Ploiești–Brașov nu este un „proiect de weekend”, nu este un moft a locuitorilor zonei, ci o infrastructură de interes național. Are aceeași justificare de fond ca A7: siguranță, sănătate publică, economie. Fără ea, vom continua să „ardem” timp, combustibil și sănătate în Bușteni și Sinaia. În loc să le redăm statutul de stațiuni montane – nu de șosele.
Decizia corectă este simplă: tratăm Valea Prahovei exact cum am tratat DN2/E85. Construim autostradă.
Recensământ CESTRIN 2015 (trafic DN1); Buletinul Siguranței Rutiere (IGPR); statistici accidentologie DN2/E85; planuri/programe locale de calitate a aerului (Brașov); date de trafic ale Aeroportului Brașov; actualizări privind stadiul A3.
Ajutați-ne să construim această autostradă prin share, like și subscribe pentru gpinews.live și newsbv.ro.
