Mări în creștere și nisipuri schimbătoare amenință orașul antic Alexandria din Egipt
Alexandria, afectată de creșterea nivelului mării și eroziunea costieră
De pe balconul său de la etajul nouă, cu vedere spre malul Mării Mediterane din Alexandria, Eman Mabrouk privește acum spre o fâșie de nisip mult mai îngustă. Aceasta este mult mai îngustă decât plaja lată pe care obișnuia să se joace în copilărie.
„Imaginea este complet diferită acum”, spune ea. Marea a avansat, digurile de beton s-au extins, iar clădirile din jur s-au crăpat și s-au deplasat.
Un studiu arată că în fiecare an, în al doilea oraș ca mărime din Egipt, aproximativ 40 de clădiri se prăbușesc. Spre deosebire de trecut, doar una pe an în urmă cu un deceniu.
Alexandria cedează în fața schimbărilor climatice și a eroziunii solului
Acest oraș cu o istorie bogată a supraviețuit bombardamentelor britanice din anii 1880 și atacurilor cruciaților din secolul al XII-lea. Totuși, se confruntă acum cu un dușman mult mai subtil: creșterea apei Mării Mediterane. Aceasta determină eroziunea țărmului și infiltrarea apei sărate în substratul nisipos, afectând fundațiile clădirilor.
„De aceea vedem clădirile din Alexandria erodându-se de jos în sus”, explică Essam Heggy, specialist în știința apei la Universitatea din Southern California. El este coautor al studiului publicat în februarie despre această criză în creștere.
Combinația dintre creșterea continuă a nivelului apei, tasarea solului și eroziunea costieră a dus la retragerea medie a țărmului Alexandriei cu 3,5 metri pe an. Aceasta a avut loc în ultimele două decenii.
Impactul devastator al fenomenelor naturale asupra locuințelor
Pentru mulți, schimbările climatice par o problemă de viitor, dar „se întâmplă chiar acum, aici”, spune Heggy.
Pentru Eman Mabrouk, 50 de ani, efectele au fost resimțite pe termen lung. Ea a fost nevoită să părăsească ultimul apartament din cauza mișcărilor clădirii.
„Clădirea s-a înclinat treptat. După doi ani, toți eram… înclinați. Dacă puneați ceva pe masă, aveai impresia că se rostogolește”, povestește ea.
Măsuri guvernamentale: diguri, demolări și reconstrucții
Guvernul egiptean a recunoscut problema și a promis acțiuni concrete. Digurile subacvatice reduc impactul valurilor, iar transporturile de nisip refac plajele erodate.
Nouă diguri de beton au fost instalate „pentru a proteja delta și Alexandria de valurile crescânde”, spune guvernatorul Alexandriei, Ahmed Khaled Hassan.
Aceste diguri ies în larg, cu forme geometrice bine definite, contrastând cu blocurile de apartamente care se prăbușesc pe țărm.
Autoritățile încearcă să prevină prăbușirile demolând clădirile periculoase. Aproximativ 7.500 de clădiri sunt marcate pentru distrugere, iar 55.000 de unități locative noi vor fi construite. Acest lucru a fost declarat de premierul Mostafa Madbouly pe 14 iulie, în timp ce se afla pe unul dintre diguri.
„Nu trece o zi fără prăbușirea parțială sau totală a cel puțin unei clădiri deja programate pentru demolare”, a adăugat el.
Provocări și incertitudini privind viitorul orașului
Unii locuitori speră că aceste măsuri vor avea efect.
„Acum nu mai există pericole… Au făcut calculele necesare”, spune Shady Mostafa, proprietar de cafenea, privind muncitorii lucrând la un dig.
Alții sunt mai sceptici. Zona costieră a Alexandriei, lungă de 70 km, este considerată cea mai vulnerabilă din bazinul mediteranean, potrivit raportului publicat în februarie.
Aproximativ 2% din clădirile orașului, adică vreo 7.000, sunt probabil nesigure.
Creșterea populației și impactul asupra pieței imobiliare
În ultimii 25 de ani, populația Alexandriei aproape s-a dublat, ajungând la circa 5,8 milioane de locuitori. Aceasta este formată în mare parte din muncitori și turiști, potrivit agenției egiptene de statistici CAPMAS. Prețurile proprietăților continuă să crească, în ciuda riscurilor.
Nivelul mării crește mai rapid în Mediterană decât în alte zone
Nivelul mării crește la nivel global, dar în Mediterană creșterea este mai rapidă. Aceasta se datorează adâncimii mai reduse a bazinului, care se încălzește mai repede.
„Cauzele sunt globale, dar efectele sunt locale”, spune Ahmed al-Ashry, un tânăr rezident în Alexandria.
„Se schimbă clădirile, se schimbă străzile. Renovăm clădirile din când în când, dar în mai puțin de o lună renovările încep să se degradeze. Vecinii noștri spun la fel, au început să apară crăpături”, povestește el.
