Trump obține o victorie majoră la Curtea Supremă: O nouă abordare a cetățeniei la naștere și a puterii judiciare
Curtea Supremă reduce puterea judecătorilor federali de a bloca politicile prezidențiale la nivel național
Într-o decizie cu scorul de 6-3, Curtea Supremă a SUA i-a oferit președintelui Donald Trump o victorie semnificativă vineri, limitând capacitatea instanțelor federale de a emite ordonanțe universale care împiedică implementarea politicilor prezidențiale la nivel național. Decizia schimbă echilibrul de putere dintre președinție și sistemul judiciar federal.
Opinia majoritară a fost redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett și, deși nu a permis intrarea imediată în vigoare a ordinului executiv al lui Trump privind cetățenia prin naștere, a cerut instanțelor inferioare să reanalizeze amploarea blocajelor impuse anterior.
Ce presupune ordinul executiv al lui Trump
Pe 20 ianuarie, în prima zi de mandat, Trump a semnat un ordin care cere agențiilor federale să nu mai recunoască dreptul la cetățenie pentru copiii născuți în SUA, dacă părinții nu sunt cetățeni americani sau rezidenți permanenți legali.
Potrivit estimărilor reclamanților, această politică ar priva peste 150.000 de nou-născuți anual de cetățenie americană.
Decizia Curții: ce se schimbă și ce rămâne deschis
Decizia nu a confirmat constituționalitatea ordinului lui Trump, dar a limitat acoperirea ordonanțelor universale emise de instanțele federale din Maryland, Massachusetts și Washington.
Judecătorii au stabilit că:
- Politica nu poate intra în vigoare decât la 30 de zile de la data deciziei (28 iunie).
- Instanțele pot acorda „relief complet” doar pentru reclamanții individuali.
- Nu este exclus ca acțiunile colective (class actions) să poată oferi blocaje la scară mai largă.
- Ordinele universale nu sunt complet eliminate, dar vor fi mult mai greu de obținut.
Ce au spus judecătorii
Amy Coney Barrett a avertizat asupra unei „judecători imperiale” și a subliniat că sistemul judiciar nu are autoritate nelimitată:
- „Nimeni nu contestă că Executivul trebuie să respecte legea. Dar nici justiția nu are o autoritate nelimitată de a forța această respectare.”
Judecătoarea liberală Sonia Sotomayor, în disidența ei dură, a numit decizia o „travestie pentru statul de drept”, criticând majoritatea pentru că a ignorat aspectul de neconstituționalitate evidentă al ordinului:
- „Departamentul de Justiție cere Curții să decidă că, indiferent cât de ilegală este o politică, instanțele nu pot opri Executivul să o aplice.”
Impactul politic și reacții
Trump a catalogat decizia drept o „victorie monumentală pentru Constituție, separarea puterilor și statul de drept” și a anunțat că administrația sa va încerca acum să avanseze mai multe politici anterior blocate, inclusiv:
- Tăierea fondurilor pentru orașele-sancțuar (sanctuary cities)
- Suspendarea relocării refugiaților
- Blocarea finanțării federale pentru intervenții de schimbare de gen
- Înghețarea unor fonduri considerate „neesențiale”
Reacții din partea apărătorilor drepturilor imigranților
ACLU a condamnat ordinul drept „ilegal și crud” și a promis că va folosi toate mijloacele legale pentru a-l opri:
- „Decizia Curții este tulburătoare, dar limitată. Vom face tot ce ne stă în putință ca niciun copil să nu fie supus acestui ordin,” a spus Cody Wofsy, director adjunct al Proiectului pentru Drepturile Imigranților al ACLU.
Ce urmează? Noi procese și audieri
- Judecătoarea Deborah Boardman din Maryland a programat o audiere luni, după ce avocații apărătorilor drepturilor imigranților au cerut ca procesul să devină acțiune colectivă, ceea ce ar permite blocarea politicii la scară națională din nou.
- Procurorul general al statului Washington, Nick Brown, a numit decizia „dezamăgitoare”, dar a remarcat că **Curtea nu a exclus complet posibilitatea unor blocaje largi când sunt necesare pentru a proteja reclamanții.”
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Context constituțional și sprijin public
Clauza de cetățenie din Amendamentul 14, ratificat în 1868, afirmă că „toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite […] sunt cetățeni ai Statelor Unite”.
Administrația Trump susține că acest drept nu ar trebui să se aplice copiilor născuți din părinți aflați ilegal în SUA sau prezenți temporar.
Un sondaj Reuters/Ipsos din iunie arată că:
- Doar 24% dintre americani susțin eliminarea cetățeniei prin naștere;
- 52% se opun;
- Sprijinul în rândul republicanilor este de 43%, iar printre democrați doar 5%.
Concluzie: o victorie procedurală, nu un verdict final
Această decizie nu stabilește dacă ordinul lui Trump este constituțional, ci modifică modul în care politicile prezidențiale pot fi contestate în instanță. Deși oferă un avantaj tactic administrației Trump, lupta juridică privind cetățenia la naștere este departe de a se fi încheiat.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
