Finlanda întărește frontiera cu Rusia: Apărare, tensiuni și vieți schimbate în umbra NATO
LAPPEENRANTA, Finlanda (Reuters) — Într-un poligon aflat la doar 16 km de granița cu Rusia, rezervistul finlandez Janne Latto scoate din portbagaj o dronă de supraveghere. Acesta este echipament pe care îl consideră esențial în cazul unui posibil conflict cu vecinul de la est.
Granița NATO cea mai lungă cu Rusia devine linie de apărare
De la invazia Ucrainei de către Rusia, care a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, tensiuni asemănătoare celor din Războiul Rece au reapărut de-a lungul frontierei de 1.340 km. Aceasta este cea mai lungă din Europa între o țară NATO și Rusia.
Finlanda își mărește forțele de rezerviști deja numeroase și se pregătește să găzduiască un nou comandament NATO. Un gard masiv, cu sârmă ghimpată, se construiește în zonele cele mai vulnerabile ale graniței. Această graniță a fost închisă după ce Helsinki a acuzat Moscova că a folosit migrația ca armă.
Drone, antrenamente și mobilizare masivă a rezerviștilor
La poligonul din Lappeenranta, aflat la aproximativ 160 km de Sankt Petersburg, Latto și colegii săi din grupul Lauritsala folosesc drone Parrot Anafi. Acestea sunt similare celor utilizate de mai multe armate NATO. Alte zece astfel de aparate sunt pe drum, achiziționate cu fonduri de la Asociația Rezerviștilor din Finlanda.
„Ce ne oprește să credem că ar putea veni și să schimbe granița, așa cum au făcut în Ucraina?” spune Latto. Acesta are 47 de ani și deține o afacere cu panouri publicitare.
Finlanda a ridicat vârsta de participare a rezerviștilor la 65 de ani. Până în 2031, vrea să ajungă la un milion de rezerviști – o creștere semnificativă, menită să întărească armata în caz de război.
Economie locală afectată și familii destrămate
În Lappeenranta, magazinele și restaurantele care altădată erau frecventate de turiști ruși sunt acum aproape goale. Dispariția celor circa 13 milioane de treceri anuale de frontieră a generat o pierdere estimată la 300 milioane de euro în economia regională. În rezultat, șomajul a ajuns la aproape 15%.
Oksana Serebriakova, originară din Moscova și stabilită aici cu fiul său de 17 ani, este separată de restul familiei, rămasă în Rusia. „Este o situație foarte tristă”, spune ea, criticând măsurile stricte de închidere a frontierei.
Strategii defensive și tensiuni în creștere
Un raport al guvernului finlandez avertiza încă din 2023 asupra unui „risc crescut de conflict armat”. Acesta menționa ambițiile Moscovei de a crea o „zonă tampon” din Arctica până în sudul Europei. Ca reacție, Finlanda a decis să reintroducă minele de teren. De asemenea, a interzis cetățenilor ruși achiziția de proprietăți și a semnalat întreruperi ale semnalului mobil în apropierea graniței.
Ministrul de Externe, Elina Valtonen, a postat pe X că Finlanda este responsabilă pentru mai bine de jumătate din granița terestră NATO–Rusia. Ea a subliniat că postura sa defensivă este crucială pentru ca această linie să rămână „inviolabilă”.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
„Re-bordering” în loc de deschidere: Garduri, camere și drumuri de patrulare
Drumuri precum autostrada E18 care lega Helsinki de Sankt Petersburg se opresc acum la baricade metalice. Mai mult, în 2023, Finlanda a închis granița în urma unui val de migranți fără acte, pe care Helsinki îl consideră un gest ostil al Rusiei.
În locul granițelor simbolice din trecut, autoritățile ridică 200 km de garduri de 4,5 metri înălțime, cu camere și senzori de mișcare. Aceasta vizează prevenirea trecerilor ilegale. Un drum nou permite intervenția rapidă a patrulelor de frontieră.
„Am trecut de la o eră a deschiderii granițelor la una a reconfigurării lor,” afirmă Samuel Siljanen, șeful operațiunilor Gărzii de Frontieră.
NATO își consolidează prezența în nord
Un nou comandament militar NATO va fi operațional în orașul Mikkeli, la două ore de graniță. Aici, 50 de ofițeri din SUA, Marea Britanie și alte state membre vor lucra alături de comandamentul armatei finlandeze. Brigadierul Chris Gent a confirmat că, în cazul unui conflict, acest cartier general ar avea un rol esențial în coordonarea trupelor aliate.
„NATO nu va ataca Rusia – și ei știu asta”
Expertul în securitate Minna Alander de la Chatham House afirmă că Finlanda nu reprezintă o amenințare reală pentru Rusia, dar trebuie să transmită un mesaj clar de descurajare. „Este important ca Rusia să înțeleagă că nu merită să încerce.”
