Israelul afirmă că este hotărât să distrugă capacitățile nucleare ale Iranului în cadrul campaniei sale militare. Totuși, dorește să evite un dezastru nuclear într-o regiune dens populată, care produce o mare parte din petrolul mondial.
Temerile legate de o catastrofă au fost alimentate joi, când armata israeliană a anunțat că a lovit un obiectiv în orașul iranian Bushehr. Acest oraș se află pe țărmul Golfului, locul unde este singura centrală nucleară a Iranului. Ulterior, armata a declarat că anunțul a fost o greșeală.
Ce obiective a lovit Israelul până acum?
Israelul a anunțat atacuri asupra unor situri nucleare din Natanz, Isfahan, Arak și chiar Teheran. Scopul declarat este de a opri Iranul din construirea unei bombe atomice – lucru pe care Iranul îl neagă.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat pagube la instalația de îmbogățire a uraniului din Natanz. Au fost afectate complexul nuclear din Isfahan (inclusiv instalația de conversie a uraniului), precum și unitățile de producție a centrifugelor din Karaj și Teheran.
Miercuri, Israelul a confirmat că a vizat și Arak (cunoscut și sub numele de Khondab). Aceasta este locația unui reactor de cercetare cu apă grea aflat în construcție. Acest tip de reactor poate produce plutoniu, material utilizabil în construcția unei bombe nucleare.
Potrivit AIEA, reactorul de apă grea din Khondab nu era operațional în momentul atacului și nu s-au înregistrat efecte radiologice.
Ce riscuri de contaminare presupun aceste atacuri?
Peter Bryant, profesor la Universitatea din Liverpool, specialist în protecție împotriva radiațiilor și politici energetice nucleare, a declarat că riscurile de contaminare nucleară sunt reduse până acum.
El a subliniat că situl din Arak nu funcționa, iar instalația din Natanz este subterană, fără raportări de scurgeri radioactive. „Uraniumul este periculos doar dacă este inhalat, ingerat sau pătrunde în organism la niveluri joase de îmbogățire”, a spus Bryant.
Darya Dolzikova, cercetător la think tank-ul britanic RUSI, a adăugat că atacurile asupra etapelor inițiale din ciclul combustibilului nuclear (unde uraniul este procesat pentru uzul în reactoare) implică în principal riscuri chimice, nu radiologice.
Un element important este UF6 (hexafluorura de uraniu), care, în contact cu vaporii de apă din aer, produce compuși chimici toxici. Dispersia acestor compuși depinde de condițiile meteo. În cazul vântului slab, compușii se depun local, iar în cazul vântului puternic, se răspândesc, dar se diluează.
În cazul facilităților subterane, riscul de dispersie este considerabil mai scăzut.
Ce se întâmplă în cazul reactoarelor nucleare?
Marea îngrijorare o reprezintă un eventual atac asupra reactorului nuclear din Bushehr.
Profesorul Richard Wakeford, de la Universitatea din Manchester, afirmă că pagubele extinse la un reactor de mari dimensiuni ar putea genera o contaminare radioactivă majoră. Spre deosebire de atacurile asupra instalațiilor de îmbogățire, care presupun în principal probleme chimice locale.
James Acton, expert în politici nucleare la Carnegie Endowment for International Peace, a subliniat că un atac asupra Bushehr „ar putea provoca o catastrofă radiologică”. În schimb, atacurile asupra instalațiilor de îmbogățire „nu sunt susceptibile să aibă efecte semnificative în afara siturilor vizate”.
El a mai precizat că uraniul nefolosit într-un reactor este slab radioactiv. Forma chimică UF6 este toxică, dar nu se răspândește pe distanțe mari și este slab radioactivă.
De ce sunt statele din Golf atât de îngrijorate?
Pentru țările din Golf, un atac asupra centralei din Bushehr ar putea duce la contaminarea apelor din Golf. Aceasta ar pune în pericol sursa principală de apă potabilă obținută prin desalinizare.
- În Emiratele Arabe Unite, peste 80% din apa potabilă provine din desalinizare.
- Bahrain este 100% dependent de desalinizare din 2016.
- Qatar depinde în totalitate de apa desalinizată.
- În Arabia Saudită, aproximativ 50% din apă provenea din desalinizare în 2023.
Țări precum Arabia Saudită, Oman sau EAU au acces la mai multe surse maritime. Pe de altă parte, Qatar, Bahrain și Kuweit depind exclusiv de Golful Persic.
„Dacă un dezastru natural, o scurgere de petrol sau un atac ar opri funcționarea unei stații de desalinizare, sute de mii de oameni ar putea rămâne instantaneu fără apă potabilă”, a avertizat Nidal Hilal, profesor de inginerie și director al Centrului de Cercetare a Apei de la Universitatea New York Abu Dhabi.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
