WASHINGTON (Reuters) – Telescopul spațial James Webb a observat două planete mari, aflate în etape diferite de dezvoltare. Una are o atmosferă cu nori de praf, iar cealaltă este înconjurată de un disc de material. Aceste planete orbitează o stea tânără, asemănătoare Soarelui nostru. Descoperirea arată cât de complicată este formarea sistemelor planetare.
Planete uriașe descoperite la 310 ani-lumină de Pământ
Cele două planete, ambele mai mari decât Jupiter (cea mai mare planetă din sistemul nostru solar), au fost observate direct de telescopul Webb. Acestea se află într-un sistem aflat în galaxia noastră, Calea Lactee, la aproximativ 310 ani-lumină distanță, în direcția constelației Musca.
(Un an-lumină înseamnă cât parcurge lumina într-un an — adică aproape 9,5 trilioane de kilometri.)
De la începutul anilor 1990, astronomii au descoperit peste 5.900 de exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar). Cu toate acestea, mai puțin de 2% au fost observate direct, așa cum s-a întâmplat cu aceste două. Este foarte rar să fie observate planete în primele lor etape de formare.
Cum ia naștere un sistem planetar
Totul începe cu un nor uriaș de gaz și praf, numit nor molecular. Acesta se prăbușește sub propria greutate și formează o stea. Restul materialului rămâne să se rotească în jurul stelei sub forma unui disc protoplanetar. Acest disc dă naștere planetelor.
Sistemul observat de Webb este încă foarte tânăr. Steaua sa, numită YSES-1, are aproximativ aceeași masă ca Soarele nostru. Cele două planete descoperite se află la distanțe foarte mari față de stea. Probabil, au nevoie de mii de ani pentru a face o rotație completă în jurul ei.
Pentru comparație, Soarele nostru are 4,5 miliarde de ani, iar această stea are doar 16 milioane de ani. Ea este ca un bebeluș din punct de vedere cosmic. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că cele două planete sunt în etape diferite de dezvoltare.
Cum arată cele două planete tinere
Prima planetă – încă în proces de formare
Această planetă este mai aproape de stea și are o masă de aproximativ 14 ori mai mare decât Jupiter. Totodată, ea orbitează la o distanță de 160 de ori mai mare decât distanța Pământ-Soare, adică mult mai departe decât Neptun, cea mai îndepărtată planetă din sistemul nostru solar.
Această planetă este înconjurată de un disc de praf fin, ceea ce arată că este încă în curs de formare sau că s-ar fi produs o coliziune recentă sau poate chiar se formează o lună. În atmosfera ei, telescopul Webb a descoperit apă și monoxid de carbon.
A doua planetă – atmosferă încărcată de nori de praf
Această planetă se află și mai departe de stea, la o distanță de 320 de ori mai mare decât Pământul față de Soare. Ea are o masă de aproximativ 6 ori mai mare decât Jupiter.
Atmosfera acesteia este plină de nori de silicați. Aceasta o face diferită de planetele mari din sistemul nostru solar. În plus, în atmosfera ei s-au detectat metan, apă, monoxid de carbon și dioxid de carbon. Această planetă nu mai are niciun disc de material în jurul ei.
Misterele formării planetelor
Această combinație ciudată de caracteristici la două planete din același sistem arată cât de complicat este procesul de formare a planetelor. De asemenea, ne arată cât de multe mai avem de învățat despre cum s-au format sistemele planetare, inclusiv al nostru. Aceasta este opinia astrofizicianului Kielan Hoch de la Space Telescope Science Institute din Baltimore, coordonatorul studiului publicat în revista Nature.
„În mod normal, planetele ar trebui să se formeze cam în același timp. Acesta ar fi un interval relativ scurt de aproximativ un milion de ani”, a spus Hoch.
Unul dintre mistere este locul exact unde s-au format aceste planete. Aceasta pentru că ele sunt mult mai departe de steaua lor decât ne-am aștepta dacă ar fi apărut direct din discul protoplanetar.
„De asemenea, este ciudat că una dintre planete mai are material în jurul ei. În contrast, cealaltă are deja nori de silicați bine formați. Ne întrebăm dacă toate planetele gigantice ar trebui să se formeze la fel și să arate la fel, mai ales dacă apar în același sistem. Sunt întrebări la care încercăm să găsim răspuns de mult timp. Vrem să înțelegem mai bine și formarea propriului nostru sistem solar”, a mai spus Hoch.
Ce aduce nou telescopul Webb în cercetare
De la lansarea sa în 2022, telescopul Webb a făcut numeroase descoperiri despre începuturile universului. De asemenea, a adus informații esențiale despre exoplanete, datorită observațiilor sale în spectrul infraroșu apropiat și mediu.
„Webb dezvăluie fenomene de fizică și chimie atmosferică în exoplanete pe care nu le cunoșteam înainte. De fapt, acestea pun sub semnul întrebării toate modelele pe care le foloseam înainte de Webb”, a încheiat Hoch.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews
