Liberty, singurul sanctuar din România destinat urșilor maltratați, marchează două decenii de activitate

Rezervația de urși „Liberty” din Zărnești, operată de Asociația „Milioane de Prieteni”, aniversează 20 de ani de la înființare. Creată pentru a oferi o viață demnă urșilor salvați din captivitate, acest sanctuar a devenit un simbol al luptei pentru drepturile animalelor în România. Cu toate acestea, aniversarea nu este una festivă, ci mai degrabă un apel la responsabilitate.

„Nu putem sărbători. Ne pare rău că e nevoie de o astfel de rezervație”, afirmă Cristina Lapis, președinta asociației, la GPINews TV. În ultimii cinci ani, peste 30 de urși sălbatici au fost aduși în sanctuar – o practică ce contravine Convenției de la Berna.

Ferme ilegale de urși în România: comerț cu animale sălbatice sub acoperirea unor autorizații de menajerie

Asociația atrage atenția asupra a două cazuri grave: o fermă de urși la Fântânele (Arad) și un caz similar în Straja. În ambele situații, urșii sunt ținuți în cuști mizere și, potrivit informațiilor obținute de activiști, au fost chiar vânduți către circ sau hoteluri din Europa.

„Am primit oferte directe: 6.000 de euro pentru un pui de urs livrat în Franța. Se transportă drogați, în portbagaj, pentru ca nimeni să nu-i observe”, susține Lapis. Autoritățile au fost informate, însă dosarele bat pasul pe loc. În ciuda unei petiții internaționale cu peste 200.000 de semnături, Ministrul Mediului a evitat întâlnirea directă cu activiștii.

Emisiunea integrală o puteți viziona aici:

Sanctuarul din Zărnești – copleșit de cereri, dar cu resurse limitate

Sanctuarul „Liberty” este deja la capacitate maximă. Odată cu sosirea ursoaicei Poiana și a altor pui orfani, personalul a fost nevoit să împartă spațiile în țarcuri distincte: pentru pui, pentru mame, pentru adolescenți, bătrâni și urși bolnavi.

„Este un efort uriaș. Fiecare zi în plus în care le oferim îngrijire înseamnă o zi câștigată din viața care le-a fost furată”, adaugă Lapis. Din păcate, fără finanțare publică consistentă, aceste eforturi sunt greu sustenabile.

Export ilegal de urși și lipsa controalelor reale

Deși România deține cea mai mare populație de carnivore mari din Europa, nu există un plan coerent de gestionare. Relocările de urși la doar 30 km distanță sunt inutile, iar vânătoarea, în multe cazuri, a devenit soluția tacită. Ministrul Mediului a cerut chiar scoaterea ursului de pe lista speciilor protejate.

Exportul ilegal de pui de urs, sub pretextul vânzării legale, continuă nestingherit. Transportul către alte țări europene se face frecvent, în ciuda regulilor stricte. Lipsa camerelor de supraveghere, a amenzilor aplicate și a implicării jandarmeriei facilitează acest comerț ilegal.

Relocare absurdă: ursul călător care merge cu trenul și se întoarce pe jos

Un caz emblematic pentru eșecul strategiei de relocare este cel al unei ursoaice din zona Câmpina pe nume Ciere. Numele i-a fost dat de către actrița Evanna Linch (pesonajul Luna din Harry Potter) aflată în vizită la Sanctuar. Ciere s-a obișnuit să urce singură într-un marfar de cereale, să coboare la Ploiești, să se plimbe prin oraș și apoi să revină pe jos, prin pădure, acasă.

„Așa ceva arată cât de ineficient este să relochezi urșii la doar 30 de kilometri. Pentru ei e ca o plimbare. Noaptea pot parcurge astfel de distanțe cu ușurință”, explică Lapis.

Această întâmplare nu este o excepție, ci o dovadă că metodele actuale nu funcționează, iar animalele revin mereu în teritoriile cunoscute, unde au surse de hrană și repere familiare.

Soluții există: exemplul comunității Dășand și nevoia de voință politică

Un exemplu de bună practică este comuna Dășand, care a reușit să elimine conflictele cu urșii prin garduri electrice și tomberoane anti-urs. În contrast, zone turistice precum Transfăgărășanul atrag urșii cu mâncare oferită de turiști, neexistând sancțiuni reale pentru aceste comportamente.

Problema câinilor vagabonzi: aceeași luptă după 30 de ani

Asociația gestionează și peste 1.000 de câini fără stăpân, în colaborare cu adăpostul public din Brașov. Deși legea din 2013 impune sterilizarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aplicarea ei este neglijată.

„Oamenii își lasă câinii să se înmulțească și abandonează puii. Noi salvăm câini din râu, de pe marginea drumului, din cutii. Din păcate, nu s-a schimbat mare lucru în 30 de ani”, spune Lapis.

Un nou vis: un sanctuar pentru câinii fără speranță

Asociația lucrează la construirea unui sanctuar permanent pentru câinii bătrâni sau bolnavi, care nu pot fi adoptați. „Va fi un loc unde să simtă, măcar în ultimii ani, că fac parte dintr-o familie”, explică vicepreședinta Paola Ciotlo.

Concluzie: România are nevoie de politici coerente și voință reală pentru protejarea animalelor

Sanctuarul de la Zărnești nu ar trebui să fie o excepție, ci un model. Autoritățile trebuie să aplice legile existente, să elimine abuzurile mascate de hârtii și să sprijine financiar organizațiile care fac ceea ce statul nu reușește: să salveze demnitatea unor ființe nevinovate.

Emisiunea integrală o puteți viziona aici: https://youtu.be/tjNQAueeEz8