Fascinația periculoasă a României pentru simbolurile Gărzii de Fier: Impact asupra alegerilor prezidențiale

Cozi la Mormântul unui membru al Gărzii de Fier

Într-o zi însorită de aprilie, sute de români au format cozi la periferia Bucureștiului pentru a vizita mormântul purtând un steag verde viu, cu însemnele Gărzii de Fier – una dintre cele mai violente mișcări antisemite ale Europei anilor 1930.

Deși afișarea simbolurilor Gărzii de Fier a fost interzisă în România acum două decenii, steagul continuă să fluture duminică de duminică deasupra mormântului lui Ilie Lăcătușu, un membru al Gărzii canonizat anul trecut de Biserica Ortodoxă.

Simboluri Fasciste răspândite în Orașele României

Simbolurile erei fasciste nu sunt izolate doar în București. Monumente și străzi dedicate eroilor sau scriitorilor asociați Gărzii de Fier pot fi întâlnite în mai multe orașe românești, fenomen care, potrivit analiștilor politici, stimulează ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor prezidențiale de duminică.

Extrema Dreaptă pe Val în România

Extrema dreaptă naționalistă a cunoscut o creștere accelerată în popularitate anul trecut, culminând cu candidatul pro-rus Călin Georgescu câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie — vot ulterior anulat de o instanță pe fondul acuzațiilor de interferență rusă.

Cu Georgescu interzis să candideze din nou, sondajele îl indică pe liderul de extremă dreapta și eurosceptic George Simion ca favorit pentru victorie, cu aproximativ 30% din intențiile de vot.

Fascinația pentru Valorile Gărzii de Fier

Analiștii spun că popularitatea liderilor ca Georgescu și Simion provine din abilitatea lor de a exploata simpatia populară față de figurile fasciste din perioada interbelică, promovând valori conservatoare și alimentând nemulțumirile legate de costurile ridicate ale vieții și „imoralitatea socială” atribuită elitelor occidentale și partidelor tradiționale.

Lucian Datcu, un designer de 51 de ani, a declarat după vizita la mormântul lui Lăcătușu:
„Tot ce s-a făcut în țara asta a fost împotriva noastră. Trebuie să încercăm altceva.”
Ca mulți alții prezenți, Datcu minimizează trecutul legionar al lui Lăcătușu.

Ioana Scumpieru, 69 de ani, bonă pensionară, afirmă:
„Pentru mine, contează experiența spirituală, nu istoria. Mă simt mai bine după ce mă rog la mormântul lui.”

Normalizarea Extremismului

Deși public nimeni nu promovează violența sau antisemitismul, activiștii avertizează asupra normalizării acestor valori.
Marius Cazan, cercetător la Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului, a declarat:
„O parte importantă a populației fie ignoră aceste valori toxice, fie le îmbrățișează.”

El subliniază că glorificarea trecutului Gărzii de Fier fără o analiză critică legitimează ideologii periculoase.

Garda de Fier: Rădăcini și Impact

Fondată în 1927, Garda de Fier a exploatat efectele Marii Crize Economice, culpabilizând evreii pentru sărăcia din România. Mișcarea combina mesaje religioase profunde cu opoziția față de capitalism și comunism.

Responsabilă de pogromuri violente, inclusiv masacrul de la București din 1941, Garda de Fier a fost ulterior interzisă. Potrivit Institutului Wiesel, Ilie Lăcătușu a fost lider local în sud-vestul țării.

George Simion și Trecutul Controversat

George Simion, critic fervent al ajutorului militar pentru Ucraina și simpatizant al președintelui american Donald Trump, evită să se poziționeze clar față de Garda de Fier.
Întrebat despre acest subiect, Simion a spus:
„Trăim vremuri asemănătoare perioadei interbelice: statul de drept este încălcat, opiniile politice sunt cenzurate.”

Însă membri ai partidului său, precum și alți politicieni de extremă dreaptă, au lăudat în mod deschis liderii Gărzii și pe mareșalul Ion Antonescu.

Răspunderea Istorică și Provocările Actuale

Sub conducerea lui Antonescu, România a fost aliată a Germaniei naziste până în 1944. Un raport oficial din 2004 estimează că între 280.000 și 380.000 de evrei și mii de romi au fost exterminați în timpul războiului.

România și-a cerut oficial scuze în 2003, iar anul trecut a introdus educația obligatorie despre Holocaust în școli. Cu toate acestea, simbolurile și propaganda Gărzii de Fier reapar treptat în discursul public.

Ambiguitatea Societății Românești Față de Fascism

Mulți membri ai Gărzii de Fier, în special preoți, au murit în închisorile comuniste și sunt văzuți astăzi drept „sfinți martiri” anticomuniști. Comemorările lor atrag anual numeroși participanți, unii folosind salutul nazist.

Profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a sintetizat astfel:
„O parte din societate este ambiguă față de trecutul fascist, în timp ce alta este radicalizată. Partidele ultranaționaliste rezonează prin denunțarea globalizării și a ‘elementelor străine’ percepute ca responsabile pentru problemele actuale.”