STOCKHOLM (Reuters) – Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat luni că statele membre NATO discută posibilitatea introducerii unei noi ținte de cheltuieli, separate de bugetul pentru apărarea militară. Aceasta ar include investiții în apărarea civilă, pregătirea pentru situații de criză și sprijinul acordat Ucrainei.
Obiectivul actual: minimum 2% din PIB pentru apărarea militară
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022, numeroase țări membre NATO și-au majorat cheltuielile de apărare. Cu toate acestea, presiunile externe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump, vizează o creștere semnificativă până la 5% din PIB. Față de obiectivul actual de 2%, aceasta reprezintă o schimbare majoră.
La summitul NATO din iunie ar putea fi adoptate noi obiective bugetare
Premierul Kristersson a precizat că summitul liderilor NATO de la Haga, programat pentru luna iunie, ar putea duce la adoptarea unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare. Aceasta ar putea depăși 3% din PIB. Ar putea exista și o țintă suplimentară dedicată altor domenii legate de securitate.
„Este în desfășurare o discuție – care nu a fost finalizată – privind stabilirea, pe lângă obiectivul bugetar pentru apărarea militară, a unei ținte distincte. Aceasta vizează apărarea civilă, pregătirea pentru situații de urgență și sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Kristersson.
Propunerea discutată: 3,5% din PIB pentru apărare militară și 1,5% pentru domenii adiționale de securitate
Premierul a menționat că una dintre variantele aflate în discuție presupune alocarea a 3,5% din PIB pentru apărarea militară. Plus încă 1,5% pentru activități precum sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienței civile și alte domenii de securitate non-militară.
Diferențe între membrii NATO privind cheltuielile de apărare
Potrivit estimărilor NATO, 23 dintre cele 32 de state membre au atins sau depășit obiectivul actual de 2% din PIB în 2024. Totuși, unele dintre marile economii europene, precum Italia și Spania, au alocat doar 1,5%, respectiv 1,3% din PIB.
Suedia, nou membru NATO, promite să respecte angajamentele
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru NATO în martie 2024, în urma unei schimbări de direcție în politica sa externă. Această schimbare a fost generate de agresiunea Rusiei.
„Sunt hotărât ca Suedia să respecte toate angajamentele stabilite în cadrul NATO”, a spus Kristersson.
Discuțiile sunt în desfășurare: cheltuieli suplimentare pentru dezvoltarea capabilităților și mobilitatea militară
Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a confirmat că discuțiile privind noile obiective bugetare pentru summitul de la Haga sunt încă în fază preliminară. Totuși, se preconizează că noile obiective privind dezvoltarea capabilităților militare vor necesita un buget de aproximativ 3,5% din PIB.
Pentru a atinge ținta de 5% din PIB propusă de Donald Trump, ar fi necesar să se includă și alte domenii. Acestea includ întărirea rezilienței naționale și îmbunătățirea mobilității militare, a mai adăugat sursa.