Oficiali americani urmează să se întâlnească cu negociatori din Ucraina și din Rusia în Arabia Saudită. Pentru a discuta detaliile unei propuneri de încetare a focului timp de 30 de zile asupra infrastructurii energetice. Precum și un posibil acord de pace pe termen lung. Negocierile pentru un armistițiu Ucraina-Rusia mediate de SUA vor avea loc în acest context.
Negociatorii ruși și ucraineni nu vor fi în aceeași sală. Reprezentanții trimiși de Kiev se vor întâlni cu echipa SUA duminică seară la Riad. Aceste discuții vor fi urmate luni de întâlniri între negociatorii americani și cei ruși.
Președintele american Donald Trump a vorbit săptămâna trecută cu președintele rus Vladimir Putin. Dar și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-și susține eforturile de a pune capăt războiului de trei ani din Ucraina.
Iată câteva dintre subiectele discutate de Rusia, SUA și Ucraina:
ÎNCETAREA ATACURILOR ASUPRA INFRASTRUCTURII ENERGETICE
Putin și Trump au fost de acord săptămâna trecută că „drumul către pace va începe” cu o pauză de 30 de zile. E vorba despre atacurile asupra instalațiilor energetice din Rusia și Ucraina, potrivit Casei Albe.
Această încetare a focului, cu un obiectiv restrâns, a fost rapid pusă sub semnul întrebării. Moscova a susținut că Ucraina a lovit un depozit de petrol din sudul Rusiei. În timp ce Kievul a declarat că Rusia a atacat spitale și locuințe. Și a întrerupt și alimentarea cu energie a unor linii de cale ferată.
Zelenski a afirmat că Ucraina va elabora o listă de instalații care ar putea fi protejate de această încetare parțială a focului – listă ce ar putea include nu doar infrastructura energetică, ci și cea feroviară și portuară.
Un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avantaja mai mult Moscova decât Kievul, deoarece ar împiedica Ucraina să lovească instalațiile petroliere rusești – una dintre puținele metode prin care a reușit să provoace pagube semnificative inamicului.
CENTRALE NUCLEARE
Un comunicat american a precizat că Trump i-a sugerat lui Zelenski, în cadrul discuției telefonice, că SUA ar putea ajuta la operarea și, eventual, chiar deținerea centralelor nucleare și infrastructurii energetice din Ucraina.
Zelenski a declarat că a discutat cu Trump despre centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă – cea mai mare din Europa. Rusia și Ucraina se acuză reciproc că acțiunile lor riscă un accident nuclear.
Zelenski a afirmat că Ucraina ar fi dispusă să discute implicarea SUA în modernizarea centralei, cu condiția ca aceasta să fie returnată controlului ucrainean.
Ucraina ar avea de câștigat pe termen lung dacă ar recăpăta controlul asupra centralei, care furniza 20% din energia țării înainte de război.
Totuși, Zelenski a avertizat că ar dura cel puțin doi ani și jumătate pentru a o repune în funcțiune, din cauza numeroaselor provocări tehnice. Surse din industrie spun că ar fi nevoie și de investiții financiare uriașe.
TRANSPORTUL MARITIM ÎN MAREA NEAGRĂ
Potrivit Kremlinului, Putin „a răspuns constructiv” unei inițiative a lui Trump privind protejarea transportului maritim în Marea Neagră, și s-a convenit să înceapă negocieri în acest sens.
Turcia și ONU au intermediat așa-numita Inițiativă pentru Cereale din Marea Neagră, un acord semnat în iulie 2022 care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, în ciuda războiului.
Rusia s-a retras din acord după un an, plângându-se că exporturile proprii de alimente și îngrășăminte sunt afectate de obstacole semnificative.
Raportul din aprilie 2024 al Băncii Mondiale privind perspectivele piețelor de mărfuri a notat că, în ciuda riscurilor din Marea Neagră, atât Rusia, cât și Ucraina continuau să exporte cereale fără probleme majore. De asemenea, s-a menționat că prăbușirea inițiativei a avut un impact minim.
SCHIMBURI DE PRIZONIERI
Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 175 de prizonieri de război, au declarat ambele părți miercuri, iar Rusia a predat în plus 22 de prizonieri ucraineni grav răniți, într-un gest pe care Ministerul rus al Apărării l-a numit un act de bunăvoință.
Zelenski a descris schimbul drept unul dintre cele mai mari de acest tip și a spus că cei 22 de ucraineni erau „luptători grav răniți și persoane persecutate de Rusia pentru infracțiuni fabricate”.
ADERAREA LA NATO
Putin a declarat că dorește ca Ucraina să renunțe oficial la aspirațiile de a adera la NATO.
Constituția Ucrainei prevede aderarea la NATO ca un obiectiv național și susține că apartenența la alianță ar reprezenta cea mai eficientă garanție de securitate într-un acord de pace.
Luna trecută, John Coale, adjunctul emisarului SUA pentru Ucraina, a declarat că Statele Unite nu au exclus posibilitatea aderării Ucrainei la NATO – sau revenirea la granițele dinainte de 2014 – contrazicând comentariile făcute cu o zi înainte de secretarul apărării Pete Hegseth.
Hegseth le-a spus aliaților Ucrainei de la Bruxelles că revenirea la granițele din 2014 este nerealistă și că SUA nu consideră aderarea Ucrainei la NATO o soluție viabilă pentru încheierea războiului – stârnind temeri că SUA fac concesii înainte de începerea negocierilor.
Trump a spus că nu crede că Rusia va „permite” aderarea Ucrainei la NATO. El l-a acuzat pe fostul președinte Joe Biden că a promovat această idee, deși ea a fost susținută pentru prima dată de președintele republican George W. Bush în 2008.
SECURITATEA UCRAINEI DUPĂ RĂZBOI
Cum aderarea la NATO nu este o perspectivă imediată, Ucraina solicită garanții clare de securitate integrate în orice acord de pace – ceea ce intră în conflict cu cerințele Kremlinului.
Kievul și susținătorii săi din Europa consideră că cheia securității Ucrainei este o armată puternică și independentă. Moscova, în schimb, susține că un acord de pace trebuie să includă reducerea forțelor armate ucrainene.
Marea Britanie și Franța analizează un plan pentru crearea unei forțe de descurajare formate din trupe, nave și avioane străine care să fie staționate în sau în jurul Ucrainei după semnarea unui acord de pace. Detaliile privind funcționarea și contribuțiile sunt încă neclare.
Totuși, unii oficiali ruși au declarat că nu ar putea accepta o astfel de forță.
SANCȚIUNI OCCIDENTALE ȘI ALEGERI
Putin a declarat că dorește relaxarea sancțiunilor occidentale și organizarea de alegeri prezidențiale în Ucraina.
Kievul nu a organizat alegeri din 2019 din cauza legii marțiale în vigoare, care interzice acest lucru. Oficialii ucraineni spun, de asemenea, că organizarea unor alegeri în timpul războiului este imposibilă în practică.
Ucraina afirmă că este o națiune suverană, iar Moscova nu are dreptul să decidă când trebuie să organizeze alegeri.
Sub conducerea lui Biden, SUA au impus sancțiuni ample împotriva Rusiei, inclusiv măsuri care vizează reducerea veniturilor din petrol și gaze, cum ar fi plafonarea la 60 de dolari pe baril a exporturilor de petrol rusesc.
De când Trump a revenit la putere în ianuarie, promițând că va obține pacea în Ucraina, surse au declarat pentru Reuters că administrația sa analizează modalități de relaxare a sancțiunilor. Dacă Moscova acceptă să încheie războiul. Totuși, luna aceasta Trump a menționat și posibilitatea impunerii de restricții bancare. Dar și tarife comerciale majore asupra Rusiei până la obținerea păcii.
TERITORIILE CONTROLATE DE RUSIA
Rusia dorește să controleze integral cele patru regiuni estice ale Ucrainei pe care le-a revendicat ca fiind ale sale. Plus peninsula Crimeea, anexată în 2014.
Publicația rusă Kommersant a citat surse anonime prezente la un eveniment privat cu Putin. Au spus că acesta dorește ca SUA să recunoască oficial mai multe regiuni pentru Rusia. Ese vorba despre Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, împreună cu Crimeea.
Ucraina recunoaște că este puțin probabil să poată recuceri prin forță toate teritoriile ocupate. Dar susține că ele trebuie returnate prin mijloace diplomatice. Cu toate acestea, Kievul afirmă că nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra teritoriului ucrainean.
Consilierul pe securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a fost întrebat duminică dacă SUA ar accepta un acord de pace în care Rusia să păstreze teritorii ucrainene. El a răspuns:
„Trebuie să ne întrebăm dacă este în interesul nostru național. Este realist? … Vom scoate fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean?”
RESURSE NATURALE DIN UCRAINA
Kievul și Washingtonul discută un acord prin care Statele Unite ar obține beneficii financiare din dezvoltarea resurselor naturale ale Ucrainei. În special a pământurilor rare folosite în producția de echipamente electronice.
Eforturile de încheiere a acordului au fost afectate de o întâlnire dezastruoasă la Casa Albă între Trump și Zelenski la sfârșitul lunii trecute. Pe 21 martie, Trump a declarat că un acord privind pământurile rare va fi semnat în curând.
Dincolo de acest acord, infrastructura de gaze a Ucrainei ar putea reprezenta un interes pentru SUA. Ucraina deține a treia cea mai mare capacitate de stocare subterană de gaze din lume. Aceasta ar putea importa gaze naturale lichefiate din SUA, le-ar putea stoca. Apoi le-ar putea distribui către țări europene care caută alternative la gazul rusesc.
