Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat luni că invazia Rusiei în Ucraina și politicile fostului președinte american Donald Trump determină Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate fizică și economică.
Macron a făcut aceste afirmații la sosirea sa la o reuniune a liderilor Uniunii Europene la Bruxelles, unde s-a discutat despre relațiile cu Statele Unite și despre consolidarea apărării militare europene.
Summitul a fost umbrit de anunțul lui Trump, care, în weekend, a declarat că va impune în curând tarife pentru importurile din UE, după ce a luat măsuri similare împotriva Canadei, Mexicului și Chinei.
Liderii europeni au avertizat împotriva declanșării unui război comercial și au promis că UE va răspunde în cazul unor astfel de acțiuni.
Europa, mai puțin dependentă de SUA
Macron a subliniat că politicile lui Trump sunt unul dintre factorii care împing UE spre o mai mare independență.
„Pandemia de COVID și agresiunea Rusiei în Ucraina au fost momente de trezire”, a declarat Macron.
„Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, dar și declarațiile și deciziile noii administrații americane a președintelui Trump, îi determină pe europeni să fie mai uniți și mai activi în ceea ce privește securitatea lor colectivă”, a spus el.
Macron a subliniat că acest lucru înseamnă creșterea industriei europene de apărare și achiziționarea mai multor echipamente militare produse în Europa.
Aceste declarații reflectă viziunea sa privind „autonomia strategică” a Europei. Totuși, alți lideri europeni au subliniat importanța menținerii unui parteneriat puternic de securitate cu SUA și NATO și a continuării achizițiilor de echipamente militare americane.
„Mă voi opune impunerii de restricții asupra achizițiilor de armament. Securitatea este prioritatea noastră principală. Relațiile de apărare cu SUA, Canada și Norvegia trebuie să rămână în prim-plan”, a declarat premierul polonez Donald Tusk.
O Europă „leneșă” în domeniul apărării
Noul prim-ministru belgian, Bart De Wever, a recunoscut că Europa a fost „cam leneșă” în ceea ce privește apărarea, dar că președintele rus Vladimir Putin „ne-a trezit la realitate”.
„Trebuie să păstrăm relația cu Statele Unite”, a spus De Wever. „Consolidarea apărării europene în cadrul alianței transatlantice este calea de urmat.”
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris întâlnirea liderilor UE ca pe o „retragere” dedicată politicii de apărare, mai degrabă decât un summit oficial, cu scopul de a avea o discuție deschisă, fără declarații sau decizii formale.
La reuniune au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer.
Cheltuielile pentru apărare, o provocare pentru Europa
Cei 27 de lideri ai UE au discutat despre capabilitățile militare necesare, sursele de finanțare și modalitățile de cooperare prin proiecte comune.
Dezbaterea privind finanțarea este una dificilă, deoarece multe state europene au constrângeri bugetare care limitează creșterea cheltuielilor militare.
Unele țări, precum statele baltice și Franța, susțin ideea contractării unor împrumuturi comune ale UE pentru a finanța apărarea. Însă Germania și Olanda se opun acestui plan.
O posibilă soluție de compromis ar putea fi finanțarea sub formă de împrumuturi, în loc de granturi, pentru proiectele de apărare, potrivit unor diplomați.
Statele europene și-au mărit cheltuielile pentru apărare în ultimii ani, în special după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, care a adus războiul la granițele UE. Totuși, atât liderii europeni, cât și cei americani susțin că Europa trebuie să investească și mai mult.
Trump a cerut statelor membre NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare – un prag pe care nici măcar SUA nu îl atinge în prezent.
În 2023, țările UE au cheltuit, în medie, 1,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă aproximativ 326 miliarde de euro (334,48 miliarde de dolari), o creștere de 30% față de 2021, potrivit estimărilor UE.
