BUDAPESTA/BUCUREȘTI (Reuters) – Un politician naționalist, pro-Trump și de extremă dreapta, ar putea câștiga alegerile prezidențiale din România. În același timp, sondajele plasează alți doi adepți MAGA pe locurile doi și trei în alegerile din Polonia. Această schimbare politică în Europa Centrală ar putea adânci tensiunile existente în cadrul Uniunii Europene.
George Simion – Naționalistul care vrea să „Facă România mare din nou”
George Simion, un naționalist care promovează sloganul „Make Romania Great Again”, se opune ajutorului militar acordat Ucrainei și critică dur conducerea UE. El a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale pe 4 mai. Înaintea turului doi, programat pe 18 mai, Simion conduce în majoritatea sondajelor în fața contracandidatului său, primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Deși un sondaj recent îi plasează la egalitate.
Posibile consecințe pentru UE și NATO
O eventuală victorie a lui George Simion ar putea destabiliza România – membru UE și NATO. Aceasta ar putea avea implicații serioase la nivel european, în special în privința deciziilor care necesită unanimitate.
„Alegerea lui Simion ar reprezenta o schimbare radicală în politica românească. Aceasta ar genera riscuri semnificative pentru stabilitatea internă, relațiile București-Bruxelles și unitatea UE în privința Ucrainei”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la firma de consultanță Eurasia Group.
Dacă George Simion va deveni președinte, liderul ungar Viktor Orban – un vechi aliat al lui Trump și opozant al sprijinului pentru Ucraina – și Robert Fico din Slovacia ar putea câștiga un nou aliat în Consiliul European. Aceștia s-ar putea opune împreună sprijinului pentru Ucraina, sancțiunilor împotriva Rusiei și deciziilor bugetare europene.
Grupul liderilor eurosceptici ar putea crește și mai mult în octombrie. Acest lucru va fi posibil dacă alegerile parlamentare din Cehia îl readuc în prim-plan pe fostul premier Andrej Babis, al cărui partid ANO este cotat în sondaje cu 30-35%.
„Narațiune comună” între liderii naționaliști din regiune
Într-o dezbatere televizată recentă, Simion l-a lăudat pe Viktor Orban, în ciuda tensiunilor istorice legate de minoritatea maghiară din Transilvania.
„Îl respect pe președintele FIDESZ și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Multe dintre politicile sale vor deveni politici de stat și în România. A venit momentul pentru o Europă a națiunilor creștine”, a declarat Simion.
El și-a exprimat sprijinul și pentru Karol Nawrocki, susținut de partidul naționalist polonez Lege și Justiție (PiS). Acesta este aflat în urma primarului liberal din Varșovia, Rafal Trzaskowski, în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Polonia. Marți, Simion a participat la un miting electoral în Polonia, afirmând că „Trump este un simbol al libertății”.
Slawomir Mentzen, liderul partidului de extremă dreapta, tot un simpatizant Trump, este cotat pe locul trei în preferințele alegătorilor.
Potrivit analistului Bulcsu Hunyadi de la Political Capital din Budapesta, succesul lui Trump și al mișcării MAGA a inspirat o serie de politicieni naționaliști din Europa Centrală.
„Critica la adresa UE și a elitelor globaliste liberale este un element comun în discursurile acestor lideri”, a spus Hunyadi.
Sprijin din partea conservatorilor americani
Uniunea Conservatoare Americană (American Conservative Union) a anunțat în martie că în 2025 va organiza o ediție europeană a conferinței CPAC în Polonia. Până acum, doar Viktor Orban a găzduit CPAC în Europa.
De ani de zile, UE se confruntă cu blocajele impuse de Orban în adoptarea unor acte legislative esențiale. Liderul maghiar este acuzat că subminează valorile democratice – acuzații pe care le respinge ferm.
Diplomați europeni avertizează că o coaliție mai largă de lideri de extremă dreapta ar complica și mai mult procesul decizional în cadrul UE. Aceasta vine într-un context marcat de negocieri comerciale dure cu Trump și de amenințarea tot mai mare din partea Rusiei.
„Există o amenințare constantă în privința politicii externe”, a declarat un oficial european. El a adăugat că naționaliștii din estul Europei nu sunt întotdeauna un bloc unitar.
Criza imigrației și costurile vieții alimentează nemulțumirea
Țările fost comuniste din Europa Centrală au privit cu entuziasm aderarea la UE începând cu anul 2004. Însă speranțele populației de a ajunge rapid la nivelul de trai din Occident s-au estompat în ultimii ani.
Pandemia de COVID-19, urmată de efectele economice ale războiului din Ucraina, au încetinit acest proces de convergență. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene din iunie 2024, „din 2019, procesul de recuperare s-a oprit sau chiar s-a inversat”.
În multe țări din regiune, populația resimte din plin inegalitățile economice și creșterea costului vieții. Aceste aspecte alimentează nemulțumirea față de partidele tradiționale.
„Factorul cel mai important a fost creșterea inegalităților economice”, a explicat Endre Borbath, profesor la Universitatea Ruprecht-Karls din Heidelberg. El a subliniat că dezvoltarea rapidă din România, susținută de fonduri europene, s-a concentrat în câteva regiuni-cheie.
Borbath a mai menționat că criza migrației din 2015 – când aproximativ 1 milion de oameni, mulți fugiți din Siria, au ajuns în UE – a prins nepregătite societățile conservatoare din Europa de Est. Aceasta a oferit teren fertil pentru retorica anti-imigrație.
Florin, un alegător din București în vârstă de 47 de ani, a declarat că va vota cu George Simion. El speră ca acesta să „închidă granițele și să refacă economia României, dacă se mai poate”.
„Pentru noi, cei care am fost acolo în ’89, care am prins Revoluția – eu aveam 13 ani atunci – nu s-a schimbat nimic. Totul e pentru ei”, a spus Florin, referindu-se la clasa politică. „Pentru noi, clasa muncitoare, nu s-a făcut nimic.”
