Un articol recent publicat de Gallup, intitulat „Paradoxul muncii la distanță: Implicare mai mare, stare de bine mai scăzută”, evidențiază o realitate complexă a muncii remote. Angajații care lucrează integral de la distanță sunt mai implicați în activitatea lor. Cu toate acestea, resimt un nivel mai ridicat de stres și izolare emoțională comparativ cu colegii lor care lucrează în regim hibrid sau exclusiv de la birou.
Implicare crescută, dar cu un cost emoțional
Conform raportului „State of the Global Workplace 2025” realizat de Gallup, 31% dintre angajații care lucrează integral de la distanță se declară implicați în muncă. Acest procent este superior față de cei care lucrează în regim hibrid (23%) sau exclusiv de la birou (19%). Această implicare sporită este atribuită, în mare parte, autonomiei crescute și flexibilității oferite de munca remote. Aceste aspecte permit angajaților să-și valorifice mai eficient punctele forte și să atingă stări de „flow” mai frecvent.
Cu toate acestea, doar 36% dintre angajații remote afirmă că „prosperează” în viața lor personală. Aceasta este o comparație cu 42% dintre cei care lucrează în regim hibrid sau de la birou. Mai mult, angajații remote raportează niveluri mai ridicate de stres (45%), furie, tristețe și singurătate decât colegii lor care lucrează în alte moduri.
Cauzele paradoxului
Gallup identifică trei factori principali care contribuie la acest paradox:
- Izolarea socială: Lipsa interacțiunilor informale, precum prânzurile cu colegii sau conversațiile spontane, poate duce la sentimente de singurătate și deconectare emoțională.
- Autonomia excesivă: Deși autonomia este deseori percepută ca un beneficiu, gestionarea timpului și a sarcinilor fără limite clare poate deveni o sursă de stres. Acest lucru este accentuat mai ales în absența unei structuri bine definite.
- Provocările tehnologice: Colaborarea prin intermediul tehnologiei poate fi frustrantă, mai ales când implică sarcini complexe care necesită coordonare strânsă. De asemenea, accesul limitat la resursele disponibile la birou poate amplifica dificultățile întâmpinate.
Implicații pentru angajatori
Deși angajații remote sunt mai implicați, 57% dintre ei caută activ sau sunt deschiși la noi oportunități de angajare. Acest procent scade la 47% în rândul celor implicați și la 38% în rândul celor care sunt atât implicați, cât și prosperi.
Pentru a menține o forță de muncă sănătoasă și productivă, angajatorii ar trebui să:
- Promoveze interacțiunile sociale: Organizarea de întâlniri virtuale informale sau evenimente sociale online poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare.
- Stabilească limite clare: Definirea unor ore de lucru și pauze regulate poate preveni suprasolicitarea și epuizarea.
- Oferă sprijin tehnologic adecvat: Asigurarea accesului la echipamente și software necesare poate reduce frustrările legate de tehnologie.
- Monitorizeze starea de bine a angajaților: Implementarea de sondaje periodice privind bunăstarea și organizarea de sesiuni de consiliere pot ajuta la identificarea și abordarea problemelor. Aceste măsuri permit intervenția înainte ca acestea să devină critice.
Concluzie
Munca la distanță oferă beneficii semnificative în ceea ce privește implicarea angajaților. Totuși, vine și cu provocări considerabile legate de bunăstarea acestora. Pentru a valorifica avantajele muncii remote și a minimiza dezavantajele, este esențial ca angajatorii să adopte o abordare echilibrată. Aceasta ar trebui să sprijine atât performanța profesională, cât și sănătatea mentală și emoțională a angajaților.
Pentru o analiză detaliată, puteți consulta articolul complet aici: The Remote Work Paradox: Higher Engagement, Lower Wellbeing.(Gallup.com)
