Prognozele recente ale Fondului Monetar Internațional indică un viitor economic provocator pentru România, cu implicații demografice și fiscale semnificative
Conform celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI), incluse în raportul World Economic Outlook (octombrie 2024) și susținute de analiza Fiscal Monitor, România se confruntă cu o serie de provocări majore pe termen mediu și lung.
Creșterea economică – o frână evidentă
FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economică a României. După un ritm relativ susținut în anii anteriori, economia românească se va confrunta cu o încetinire semnificativă. Pentru anul 2025, creșterea PIB-ului este estimată la sub 3%, semnificativ mai puțin față de proiecțiile optimiste anterioare. Această încetinire este atribuită în principal contextului economic global volatil, politicilor fiscale expansioniste și dezechilibrelor structurale interne.
Politici fiscale: între nevoia de consolidare și presiunea socială
Raportul Fiscal Monitor semnalează că politicile fiscale ale României trebuie ajustate urgent pentru a evita o spirală a datoriei. În prezent, guvernul operează cu un deficit bugetar ridicat, în contextul unor cheltuieli sociale și de infrastructură crescute. FMI recomandă implementarea unei reforme fiscale care să includă lărgirea bazei de impozitare, reducerea evaziunii fiscale și reevaluarea cheltuielilor publice neproductive. Consolidarea fiscală este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și evitarea unor costuri de împrumut mai mari.
Datoria publică – aproape de praguri critice
Raportul Fiscal Monitor atrage atenția asupra creșterii accelerate a datoriei publice, care este proiectată să atingă 75% din PIB până în 2030. Această tendință ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice și presiunea asupra politicilor fiscale viitoare. Deși România a beneficiat până acum de o flexibilitate relativ mare în ceea ce privește deficitul bugetar, spațiul de manevră se îngustează rapid.
Populația în declin – un risc structural major
Un alt aspect preocupant subliniat de FMI este declinul demografic. Populația României este estimată să scadă cu aproximativ un milion de persoane până în 2030. Această tendință este influențată de migrația externă continuă și de scăderea natalității. Consecințele acestei evoluții sunt multiple, afectând potențialul pieței muncii, sistemul de pensii și dinamica economică generală.
Migrația și natalitatea – motorul declinului
România continuă să piardă populație activă din cauza migrației către alte state membre ale UE. Totodată, rata natalității rămâne scăzută, fără semne de redresare semnificativă în lipsa unor politici publice dedicate. FMI recomandă stimulente fiscale și sociale pentru familii, precum și investiții în educație și servicii sociale, pentru a sprijini natalitatea și a reduce migrația forțată de lipsa oportunităților.
Concluzie
România intră într-o perioadă economică și demografică marcată de incertitudini și presiuni majore. Datele furnizate de FMI ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru factorii decidenți, care vor trebui să implementeze politici coerente și sustenabile pentru a contracara tendințele negative. Este esențial ca România să își reconfigureze strategiile fiscale și demografice pentru a asigura stabilitatea și reziliența pe termen lung.
