O descoperire care schimbă istoria prezenței umane în Europa

Privind din nou prin lentila de mărire la suprafața unui os fosilizat, Sabrina Curran a tras adânc aer în piept. Iluminate de o lumină puternică, aproape paralelă cu osul, liniile în formă de V erau clar vizibile. Nu era loc de îndoială: erau urme de tăieturi. Aceasta era cu adevărat o descoperire care schimbă istoria prezenței umane în Europa.

Sabrina mai văzuse astfel de semne – pe oase descoperite în Dmanisi, Georgia, datate la aproximativ 1,8 milioane de ani, tăiate cu unelte de piatră. După câteva secunde de contemplare, s-a întors către colegii ei și a spus:
„Cred că am găsit ceva.”

Primele dovezi ale prezenței homininilor la Grăunceanu, România

În 2017, echipa noastră a identificat primele dovezi clare că strămoși ai oamenilor au tranșat animale la situl Grăunceanu, România, în urmă cu cel puțin 1,95 milioane de ani. Aceasta reprezintă o descoperire care schimbă complet istoria prezenței umane în Europa. Până la această descoperire, urmele de tăieturi de la Dmanisi erau cele mai vechi dovezi bine datate ale prezenței homininilor în Eurasia.

Această cercetare recent publicată vine să completeze povestea migrației timpurii umane cu dovezi bine datate și verificate, care indică faptul că homininii ajunseseră în această zonă a lumii acum aproape 2 milioane de ani.

Situl fosilifer Grăunceanu – o comoară paleontologică a Europei de Est

Situl în aer liber de la Grăunceanu a fost excavat pentru prima dată în anii 1960, când au fost descoperite mii de oase fosilizate de animale. Situl a devenit crucial datorită acestei descoperiri care schimbă complet istoria prezenței umane în Europa. Este unul dintre cele mai importante situri ale Pleistocenului timpuriu din Europa Centrală și de Est.

Multe oase erau aproape complete și poziționate exact cum fuseseră în viață. Depozitul original a fost numit „cuib de oase” datorită densității remarcabile a rămășițelor.

Peisajul de acum 2 milioane de ani semăna cu un canal de râu înconjurat de păduri și pajiști. Însă fauna era surprinzătoare: struți, pangolini, girafe, pisici cu dinți-sabie și hiene – în Europa!

Analiza urmelor: cum am confirmat tăieturile provocate de unelte

După descoperirea inițială, echipa noastră a analizat cu grijă toate cele 4.524 de fosile de la Grăunceanu. Am examinat fiecare os cu lupă și lumină oblică, căutând urme lineare. Am făcut mulaje cu material dentar ori de câte ori apărea ceva promițător. Aceasta a fost o descoperire care schimbă istoria prezenței umane în Europa.

Dar cum putem fi siguri că urmele sunt de la unelte de piatră și nu de la dinți de prădători, sedimente sau alți factori?

Aici au intervenit specialiștii Michael Pante și Trevor Keevil, cu o metodă revoluționară:

• Capturarea urmelor în 3D cu profilometru optic.
• Compararea acestora cu o bază de date de 898 de urme moderne: tăieturi de unelte, mușcături de prădători, abraziuni sedimentare.

Am analizat și poziția anatomică a urmelor – majoritatea se aflau în zone unde ar fi avut sens ca un hominin să taie carne.

Rezultatul?
20 de fosile prezentau urme de tăieturi, iar opt dintre ele aveau urme certe, de înaltă încredere. Cele mai multe proveneau de la mamifere cu copite, inclusiv căprioare, dar și un os de la un prădător mic.

Cum am datat cu precizie situl Grăunceanu

Pentru a data situl, am folosit metoda uran-plumb (U-Pb) pe fragmente mici de dinți fosilizați, cu ajutorul geochimistului Jon Woodhead și colegului său John Hellstrom. Metoda a fost esențială pentru această descoperire care schimbă complet istoria prezenței umane în Europa.

Deși inițial sceptici (dinții nu sunt ideali pentru această tehnică), testele au funcționat excelent. Am obținut o datare precisă:
Situl Grăunceanu are peste 1,95 milioane de ani.

Ce înseamnă această descoperire pentru istoria umană

Combinația dintre:

• datarea precisă,
• cele 20 de oase cu urme de tăieturi,
• și metodele calitative și cantitative de validare,

ne oferă dovezi solide că homininii erau deja în Eurasia acum cel puțin 1,95 milioane de ani – chiar dacă nu avem încă fosile omenești la Grăunceanu. Acest aspect subliniază importanța descoperirii care schimbă istoria prezenței umane în Europa.

Privind înapoi, prin lentila timpului

Deși nu ne putem întoarce în trecut, fragmentele fosilizate ne spun o poveste:
Un râu, ierburi, mamifere mari, pisici prădătoare, și… o mică comunitate de hominini care tranșează o căprioară, lăsând în urmă urme de tăieturi ce vor rezista mileniilor. Aceasta ilustrează perfect o descoperire care schimbă istoria prezenței umane în Europa.