Războiul din Orientul Mijlociu, criza energetică și creșterea datoriilor publice vor domina reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, organizate în această săptămână la Bangkok, Thailanda. Oficialii financiari avertizează că scumpirea combustibililor, dobânzile ridicate și riscurile climatice pot afecta grav economia mondială, în special țările în curs de dezvoltare.
Aproximativ 18.000 de participanți sunt așteptați la reuniunile celor două instituții financiare internaționale.
Discuțiile au loc într-un moment în care războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a opta lună, a provocat ceea ce este descris drept cel mai mare șoc de aprovizionare cu energie înregistrat vreodată.
În același timp, datoria publică mondială se apropie de niveluri fără precedent în perioada de după Al Doilea Război Mondial.
FMI și Banca Mondială reunesc 18.000 de participanți la Bangkok
Reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale se desfășoară la Centrul Național de Convenții Queen Sirikit din Bangkok.
Complexul are o suprafață de aproximativ 300.000 de metri pătrați.
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a declarat pentru Reuters că 18.000 de persoane s-au înregistrat pentru participare.
Numărul este cu aproximativ 4.000 mai mare decât la ultimele reuniuni anuale organizate în afara Washingtonului, în Maroc, în octombrie 2023.
Este prima dată în ultimii trei ani când întâlnirile au loc în afara capitalei americane.
Agenda va fi dominată de efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu și de vulnerabilitățile sistemului financiar internațional.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, nu participă
Una dintre absențele importante de la Bangkok este cea a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent.
Potrivit unui oficial american, Bessent a delegat doi înalți reprezentanți pentru a participa la reuniuni, deoarece trebuie să se ocupe de angajamente interne.
În schimb, președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, va fi prezent. Acesta urmează să participe la un eveniment public alături de Kristalina Georgieva, pe 16 octombrie.
Directoarea FMI a precizat că și alți miniștri de Finanțe vor lipsi din cauza obligațiilor bugetare sau electorale din propriile țări.
Totuși, majoritatea guvernatorilor băncilor centrale sunt așteptați la reuniune.
Absența lui Bessent ar putea provoca nemulțumiri, mai ales că Statele Unite dețin în acest an președinția Grupului celor 20 de economii majore (G20).
Relațiile internaționale sunt deja tensionate de războiul din Iran, invazia rusă în Ucraina și sancțiunile americane împotriva Curții Penale Internaționale.
Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc energetic mondial
Una dintre principalele preocupări ale oficialilor financiari este perturbarea aprovizionării globale cu petrol.
Războiul început la 28 februarie a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran.
Prin această rută maritimă tranzita aproximativ 20% din petrolul mondial.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat pentru Reuters că economia globală a rezistat inițial mai bine decât se anticipase.
Totuși, presiunile economice au început să se intensifice din nou.
Creșterea prețurilor motorinei, scumpirea îngrășămintelor și perspectiva unui fenomen climatic El Niño deosebit de puternic se suprapun într-un moment dificil pentru economia mondială.
Experții avertizează că un posibil fenomen „super El Niño” ar putea contribui la producerea a aproximativ 450.000 de decese asociate căldurii extreme.
G7 eliberează 100 de milioane de barili din rezervele de urgență
Țările din Grupul celor Șapte (G7) au convenit să elibereze 100 de milioane de barili de motorină și petrol din rezervele de urgență.
Decizia a fost luată sub presiunea președintelui american Donald Trump, care urmărește reducerea prețurilor combustibililor înaintea alegerilor din noiembrie.
Scrutinul ar putea modifica echilibrul politic din Congresul SUA, unde republicanii dețin majorități fragile.
În paralel, Trump a anunțat vineri un acord cu Rusia pentru furnizarea unor cantități suplimentare de motorină pe piețele internaționale.
Administrația americană a decis și suspendarea temporară a unor sancțiuni asupra combustibililor rusești.
Restricțiile urmăreau reducerea veniturilor utilizate de Moscova pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
Decizia a fost criticată rapid de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Peste un miliard de barili de petrol au fost eliberați de la începutul războiului
De la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, pe piață au fost eliberați peste un miliard de barili de petrol.
Cea mai mare parte a provenit din stocuri comerciale aflate pe uscat.
Cu toate acestea, reprezentanții industriei energetice avertizează că rezervele accesibile pieței mondiale sunt în scădere.
Reducerea stocurilor disponibile face piața mai vulnerabilă la noi întreruperi ale aprovizionării.
Această situație poate menține presiunea asupra prețurilor, chiar dacă guvernele încearcă să stabilizeze piața prin eliberarea rezervelor.
Banca Mondială avertizează asupra combinației dintre energie, datorii și El Niño
Ajay Banga a declarat că Banca Mondială nu își reduce, pentru moment, estimările privind creșterea economică globală.
Instituția monitorizează însă cu atenție evoluțiile internaționale.
Potrivit președintelui Băncii Mondiale, riscul major nu este reprezentat de un singur factor, ci de suprapunerea mai multor crize. „Problema reală nu este doar El Niño în sine, ci combinația de factori”, a explicat Banga.
Acesta a atras atenția asupra prețurilor îngrășămintelor, costurilor energiei și nivelurilor ridicate ale datoriei. „Toate acestea, luate împreună, creează propriile provocări”, a declarat oficialul.
Banga consideră că instituțiile financiare și guvernele trebuie să fie mult mai prudente în pregătirea măsurilor pentru lunile următoare.
FMI estimează o creștere economică globală de aproximativ 3% în 2026
Fondul Monetar Internațional a semnalat că prognoza sa privind creșterea economiei mondiale în 2026 va rămâne aproape de 3%.
Estimarea pentru anul viitor ar putea fi revizuită ușor în creștere. Totuși, perspectivele diferă semnificativ între regiuni. Unele economii ar putea înregistra revizuiri negative ale prognozelor, inclusiv Ucraina și statele din Golful Persic.
Ucraina se află în al cincilea an al războiului declanșat de invazia Rusiei.
În același timp, mai multe țări din Golf au fost afectate de atacuri iraniene și de reducerea puternică a exporturilor de energie.
Kristalina Georgieva a avertizat asupra riscurilor economice într-un discurs susținut săptămâna trecută, înaintea reuniunilor. „Vine iarna”, a declarat directoarea FMI.
Datoria publică mondială ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030
Unul dintre cele mai importante subiecte ale reuniunilor de la Bangkok este creșterea datoriei publice.
Potrivit FMI, datoria publică globală a ajuns la cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial. Instituția estimează că aceasta va depăși 100% din produsul intern brut mondial înainte de 2030.
Economiile dezvoltate, în special Statele Unite, înregistrează cele mai ridicate raporturi dintre datorie și PIB.
Totuși, țările emergente și cele cu venituri reduse sunt considerate mai vulnerabile.
Acestea se confruntă cu dobânzi ridicate, ieșiri de capital și costuri tot mai mari pentru refinanțarea împrumuturilor.
În plus, fenomenele climatice extreme pot agrava dificultățile economice.
Țările în curs de dezvoltare au de plătit 400 de miliarde de dolari în 2026
Economiile emergente și țările în curs de dezvoltare se confruntă cu obligații financiare considerabile.
Împreună, acestea trebuie să achite aproximativ 400 de miliarde de dolari către creditorii externi în 2026.
În medie, plățile de dobânzi depășesc deja 10% din veniturile acestor state.
Situația este complicată de creșterea ratelor dobânzilor.
Țările care trebuie să își refinanțeze datoriile riscă să accepte condiții mai costisitoare decât cele existente anterior.
În plus, dobânzile mai mari din Statele Unite pot atrage capitalul internațional, reducând finanțarea disponibilă pentru piețele emergente.
Investițiile în inteligența artificială accentuează diferențele economice
FMI atrage atenția și asupra diferențelor dintre economiile dezvoltate și cele cu venituri reduse în privința investițiilor tehnologice.
Investițiile în inteligența artificială au contribuit la diminuarea efectelor negative ale unor șocuri de ofertă în Statele Unite și în alte economii bogate.
În schimb, multe țări emergente nu dispun de resurse suficiente pentru investiții similare.
Această diferență poate accentua decalajele de productivitate și creștere economică.
Pentru statele cu datorii ridicate, posibilitatea de a investi în tehnologie este limitată și de costurile tot mai mari ale finanțării.
FMI, criticat pentru condițiile impuse țărilor care solicită împrumuturi
O altă temă controversată privește modificarea condițiilor asociate programelor de creditare ale FMI.
Noile recomandări propun un număr mai mic de reforme, dar cu impact mai profund, ca cerință pentru aprobarea finanțării.
Mai multe țări cu venituri reduse se tem că această abordare ar putea conduce la măsuri dure de austeritate.
Iolanda Fresnillo, specialistă în justiția datoriilor în cadrul organizației Eurodad, a avertizat asupra consecințelor sociale. „Țările își reduc deja cheltuielile deoarece plățile pentru datorii cresc și din cauza condițiilor impuse de FMI”, a declarat aceasta.
„Ne temem că această revizuire a politicii de condiționalitate nu va face decât să înrăutățească lucrurile”, a adăugat Fresnillo.
Kenya, exemplu al tensiunilor provocate de austeritate
Potrivit Iolandei Fresnillo, Kenya a reușit să evite restructurarea datoriei prin reducerea cheltuielilor publice și încercări de majorare a taxelor.
Totuși, aceste măsuri au provocat proteste importante, în special în rândul tinerilor.
Cazul evidențiază dificultățile cu care se confruntă guvernele atunci când încearcă să reducă datoria publică fără a amplifica tensiunile sociale.
Fresnillo consideră că FMI riscă să își piardă credibilitatea dacă nu recunoaște gravitatea crizei din numeroase economii în curs de dezvoltare.
Ea a criticat și structura de guvernanță a instituției, susținând că aceasta îi reduce relevanța pentru țările afectate.
G20 nu pregătește o nouă suspendare a plăților pentru datorii
La începutul pandemiei de COVID-19, liderii G20 au convenit suspendarea temporară a plăților pentru serviciul datoriei în cazul celor mai sărace țări.
În prezent, însă, nu există un interes comparabil pentru adoptarea unei măsuri similare.
Diplomați din statele G20 au declarat că nivelurile ridicate ale datoriei și presiunile politice reprezintă obstacole importante.
Prin urmare, țările vulnerabile ar putea fi nevoite să gestioneze dificultățile financiare fără un mecanism internațional amplu de suspendare a plăților.
Această perspectivă amplifică îngrijorările privind reducerile de cheltuieli publice și creșterea poverii fiscale.
Războiul din Orientul Mijlociu afectează inclusiv deplasările la Bangkok
Conflictul regional creează și probleme logistice pentru participanții la reuniunile FMI și Băncii Mondiale.
Numeroase rute aeriene către Bangkok traversează Orientul Mijlociu.
Atacurile recente asupra aeroporturilor din Arabia Saudită au amplificat preocupările privind siguranța călătoriilor.
Capitala Thailandei, cu aproximativ nouă milioane de locuitori, găzduiește astfel reuniunile într-un context de securitate internațională complicat.
Riscurile geopolitice nu mai reprezintă doar un subiect diplomatic, ci influențează direct activitatea economică și financiară.
De la războiul din Gaza la criza din Iran: securitatea influențează economia mondială
Ultimele reuniuni anuale ale FMI și Băncii Mondiale organizate în afara Washingtonului au avut loc în Maroc, în octombrie 2023.
Evenimentul s-a desfășurat la doar câteva zile după atacul militanților conduși de Hamas asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți.
Bombardamentele israeliene care au urmat au provocat, potrivit bilanțului prezentat, peste 74.000 de morți în Gaza și distrugeri extinse.
Josh Lipsky, vicepreședinte pentru economie internațională la Atlantic Council, a declarat că legătura dintre securitatea națională și finanțele internaționale a devenit evidentă.
El a amintit că, în 2023, unii oficiali financiari considerau atacul Hamas o problemă fără relevanță economică directă. „Evident, au existat consecințe globale masive”, a afirmat Lipsky.
Potrivit acestuia, actuala criză din Iran și închiderea Strâmtorii Hormuz au o legătură directă cu evenimentele declanșate în urmă cu trei ani.
Economia mondială intră într-o perioadă de riscuri suprapuse
Reuniunile de la Bangkok evidențiază dificultatea gestionării simultane a mai multor crize.
Războiul din Orientul Mijlociu afectează aprovizionarea cu energie, iar prețurile ridicate ale combustibililor și alimentelor pot alimenta inflația.
În același timp, datoriile publice limitează capacitatea guvernelor de a interveni, în special în economiile emergente.
Cercetările FMI publicate marți arată că scumpirile bruște ale energiei și alimentelor pot menține așteptările inflaționiste ridicate pentru perioade mai lungi, pot agrava sărăcia și pot amenința stabilitatea economică.
Josh Lipsky consideră că autoritățile trebuie să răspundă mai rapid la crizele geopolitice într-o lume tot mai interconectată. „Trebuie să fie proactive și să recunoască faptul că nu mai trăiesc în lumea de altădată”, a declarat acesta.
FMI și Banca Mondială încearcă să identifice soluții pentru o economie globală afectată simultan de război, scumpirea energiei, dobânzi ridicate și datorii record. Cele mai mari riscuri se concentrează în țările în curs de dezvoltare, unde resursele bugetare sunt limitate, iar nevoile de finanțare continuă să crească.
