NASA a publicat o imagine spectaculoasă a zorilor pe Marte, realizată de roverul Curiosity. Fotografia surprinde lumina Soarelui peste formațiuni stâncoase create în urmă cu miliarde de ani, în timp ce roverul continuă explorarea Planetei Roșii.
Curiosity a ajuns pe Marte în 2012, în craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului planetei. Din 2014, roverul urcă treptat pe Muntele Sharp, o formațiune cu o înălțime de aproximativ 5 kilometri față de fundul craterului.
Noua imagine a fost realizată cu camera Mastcam a roverului cu șase roți, la aproximativ o oră după răsăritul Soarelui.
În depărtare pot fi observate stânci sculptate de vânt și vârfuri luminoase cu un aspect diferit de formațiunile geologice întâlnite până acum de Curiosity.
Formațiunile stâncoase s-ar fi format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani
„Vârfurile luminoase și accidentate din depărtare reprezintă un strat de rocă ce arată foarte diferit de toate straturile pe care roverul le-a traversat până acum”, a explicat Ashwin Vasavada, cercetător la Jet Propulsion Laboratory al NASA și coordonator științific al misiunii Curiosity.
Oamenii de știință cred că acest strat a fost format inițial din sedimente transportate de vânt. Acestea ar fi putut fi nisip sau chiar cenușă adusă în crater în urma activității vulcanice din apropiere.
După ce sedimentele s-au transformat în rocă, eroziunea produsă de vânt timp de perioade extrem de lungi a sculptat formațiunile în creste cunoscute sub denumirea de yardanguri.
Stratul de yardanguri se întinde pe aproximativ 16 kilometri
Potrivit lui Vasavada, stratul de yardanguri s-a format cel mai probabil în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani, aproximativ în aceeași perioadă cu restul Muntelui Sharp. Formațiunea se întinde pe circa 16 kilometri în zona de nord-vest a muntelui.
Totuși, stratul nu pare să facă parte din succesiunea continuă de roci care formează Muntele Sharp.
„A fost adăugat ceva mai târziu. Se află deasupra a ceea ce geologii numesc o discordanță: un interval de timp în care straturile anterioare au fost erodate înainte ca deasupra lor să fie depuse noi straturi”, a explicat Vasavada.
Curiosity a stabilit un record de ascensiune pe Marte
În timpul ascensiunii sale treptate pe Muntele Sharp, Curiosity a urcat cu peste un kilometru în altitudine, potrivit NASA. Este cea mai mare diferență de nivel parcursă vreodată de un vehicul pe suprafața planetei Marte.
Muntele Sharp este alcătuit din numeroase straturi de rocă, fiecare dintre acestea păstrând informații despre o anumită perioadă din trecutul geologic al planetei.
Analizând aceste straturi, cercetătorii au descoperit noi informații despre lacurile și cursurile de apă care acopereau această regiune cu miliarde de ani în urmă.
La acea vreme, Marte era o planetă mai umedă și mai caldă decât lumea rece și aridă observată în prezent.
Curiosity ar putea ajunge la noile formațiuni în 2027 sau 2028
NASA speră ca roverul să ajungă la stratul de yardanguri în 2027 sau 2028. Odată ajuns acolo, Curiosity își va folosi instrumentele științifice pentru a analiza în detaliu geologia formațiunilor.
Misiunea roverului este concentrată asupra studierii geologiei și climei planetei Marte și asupra stabilirii existenței, în trecut, a unor condiții care ar fi putut permite apariția sau supraviețuirea vieții microbiene.
Curiosity este unul dintre cele două rovere NASA active în prezent pe Marte. Celălalt, Perseverance, explorează în prezent marginile craterului Jezero, în emisfera nordică a planetei.
„Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”
Noua fotografie a răsăritului marțian oferă și o perspectivă neobișnuită asupra peisajului Planetei Roșii. Vasavada a comparat priveliștea cu peisajele din Monument Valley, Arizona.
„Această scenă are ceva sălbatic care îmi amintește de o călătorie prin Monument Valley. Aproape că poți simți liniștea și spațiul deschis, nesfârșit, de sub cer”, a spus cercetătorul.
Diferențele față de Pământ devin însă evidente privind culorile atmosferei marțiene.
„Cerul este portocaliu, iar răsăritul are nuanțe de albastru. Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”, a adăugat Vasavada.
