Liderii UE rezervati in promisiuni privind Ucraina
BRUXELLES (Reuters) – Liderii Uniunii Europene au declarat joi că vor continua să sprijine Ucraina. Cu toate acestea, liderii UE rezervati in promisiuni privind Ucraina nu au aprobat imediat solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aproba un pachet de cel puțin 5 miliarde de euro pentru achiziția de artilerie.
Ucraina cere sprijin urgent pentru muniție
„Avem nevoie de fonduri pentru obuze de artilerie și am aprecia cu adevărat sprijinul Europei. Avem nevoie de cel puțin cinci miliarde de euro cât mai curând posibil”, le-a spus Zelenski liderilor UE, rezervati in promisiuni privind Ucraina, prin videoconferință, în cadrul reuniunii de la Bruxelles.
Ajungând la summit, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a făcut apel la lideri să-și susțină declarațiile de sprijin pentru Kiev cu acțiuni concrete. Acest apel a fost făcut în contextul în care președintele american Donald Trump își continuă eforturile de a pune capăt războiului. Aceste eforturi includ apropierea de Rusia.
„Cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât vor fi mai puternici la masa negocierilor”, a declarat Kallas despre ucraineni.
Liderii UE promit sprijin financiar, dar fără detalii clare
În declarația adoptată de toți liderii prezenți la întâlnire – cu excepția premierului ungar Viktor Orban – aceștia s-au angajat să „continue să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat și previzibil”. De asemenea, au afirmat că statele membre ar trebui „să își intensifice urgent eforturile pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare urgente ale Ucrainei”
Cu toate acestea, liderilor UE rezervati in promisiuni privind Ucraina, nu au oferit un răspuns concret la propunerea Kajei Kallas. Ea propusese să se concentreze pe ceea ce Zelenski spune că are nevoie urgent. Acesta solicită 2 milioane de obuze de artilerie, la un cost de 5 miliarde de euro.
Inițial, Kallas propusese un pachet de până la 40 de miliarde de euro pentru asistență militară pentru Ucraina pe tot parcursul anului. Totuși, ea a fost nevoită să reducă suma în urma rezistenței din partea unor țări, în special din sudul Europei.
Frica de o potențială agresiune rusă asupra UE
Pe agenda summitului se află și consolidarea apărării proprii a UE. Aceasta reflectă temeri profunde că Moscova ar putea ataca un stat membru al UE în următorii ani. De asemenea, reflectă și îndoieli cu privire la viitorul protecției americane prin alianța NATO.
„Trebuie să ne reînarmăm, altfel vom fi următoarele victime ale agresiunii ruse”, a avertizat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Acesta și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina, spunând: „Ucraina are nevoie de asistența noastră militară. Are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune și suntem pregătiți să le oferim. Trebuie să creștem presiunea asupra Rusiei.”
Cu toate acestea, unele capitale din sudul Europei s-au arătat mai reticente. Acest lucru reflectă o diviziune între statele apropiate geografic de Rusia, care au oferit mai mult ajutor Ucrainei, și cele mai îndepărtate, care au contribuit mai puțin raportat la dimensiunea economiilor lor.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat că nu îi place termenul de „reînarmare”. Acest termen a fost folosit frecvent de Comisia Europeană în promovarea unor cheltuieli mai mari pentru apărare.
„Este important să luăm în considerare faptul că provocările cu care ne confruntăm în vecinătatea sudică sunt puțin diferite de cele de pe flancul estic”, a spus el.
Dezbateri privind cheltuielile pentru apărare
Liderii UE vor discuta și propunerile Comisiei Europene privind apărarea. Acestea includ un apel ca țările europene să își unească resursele pentru proiecte militare comune. Totodată, să achiziționeze mai multe arme produse în Europa.
Unii lideri au subliniat că UE ar trebui să meargă și mai departe în finanțarea cheltuielilor pentru apărare.
„Aceasta nu ar trebui să fie doar o chestiune de împrumuturi, așa cum este cazul în prezent”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis. „Cred că trebuie să discutăm serios și posibilitatea unui mecanism comun de împrumut. Acesta să ofere și granturi statelor membre pentru a lua decizii privind investițiile în apărare.”
Mai devreme în cursul zilei, premierul italian Giorgia Meloni și-a exprimat o preferință similară. Ea dorește „instrumente europene cu adevărat comune, care să nu afecteze direct datoria statelor.”
Pe de altă parte, premierul olandez Dick Schoof a spus că nu se va opune planului de cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, el este în continuare împotriva emiterii de obligațiuni europene comune.
