Articol de Doru Dima
Locuitorii din zona Coresi–Tractorul reclamă din nou un miros greu de suportat, resimțit mai ales în aer liber. Acesta pătrunde rapid și în locuințe atunci când ferestrele sunt deschise. Disconfortul nu este unul nou pentru această parte a Brașovului. Totuși, reapariția sa ridică aceeași întrebare: de unde vine și cine trebuie să intervină?
La momentul publicării acestui articol nu există o comunicare oficială care să identifice fără echivoc sursa episodului actual. Totuși, istoricul incidentelor similare și explicațiile oferite anterior de autorități indică două surse posibile. Prima este împrăștierea îngrășămintelor organice pe terenurile agricole din jurul Brașovului. A doua este activitatea depozitului ecologic de deșeuri administrat de Fin-Eco.
Cea mai probabilă cauză: fertilizarea terenurilor agricole
În episoadele anterioare, Garda de Mediu Brașov a stabilit că mirosurile persistente resimțite în municipiu proveneau, în principal, de la gunoiul de grajd folosit pentru fertilizarea terenurilor agricole din zone precum Sânpetru, Hărman, Tărlungeni sau Săcele.
În august 2022, de exemplu, Garda de Mediu a anunțat că mirosurile reclamate în Brașov și împrejurimi au fost provocate de administrarea îngrășămintelor agricole. Instituția preciza atunci că această activitate este permisă. Chiar dacă generează temporar un puternic disconfort olfactiv. HotNews
În noiembrie 2025, după un nou val de sesizări, două echipe ale Gărzii de Mediu au identificat drept sursă terenurile agricole din zona Săcele, unde un operator economic împrăștiase fertilizator natural. Autoritățile au susținut că nu au fost constatate efecte toxice, ci doar disconfort olfactiv. Bună Ziua Brașov
Acest scenariu este plauzibil și în cazul zonei Coresi. Cartierul se află relativ aproape de suprafețe agricole întinse. În plus, mirosurile pot fi transportate pe distanțe considerabile în funcție de direcția vântului, temperatură, umiditate și stabilitatea atmosferică.
În diminețile și serile cu vânt slab, aerul stagnează aproape de sol, iar compușii rezultați din descompunerea materiei organice se dispersează greu. De aceea, mirosul poate deveni mult mai puternic într-un cartier. Chiar dacă activitatea care îl produce are loc la câțiva kilometri distanță.
Depozitul de deșeuri, cealaltă sursă aflată permanent sub semnul întrebării
A doua posibilă sursă este depozitul ecologic de deșeuri situat în apropierea centurii Brașovului. De-a lungul anilor, numeroși locuitori au indicat rampa de gunoi drept responsabilă pentru mirosurile resimțite în Uzina 2, Triaj, Tractorul și Coresi.
O investigație publicată de Libertatea arăta că zona Coresi se află la aproximativ patru kilometri de depozit. Reprezentanții Gărzii de Mediu recunoșteau atunci că rampa produce miros în anumite perioade. Totuși, susțineau că verificările efectuate nu identificaseră depășiri ale condițiilor din autorizația de mediu. Operatorul depozitului indica, la rândul său, fermele și fertilizarea terenurilor drept adevărata cauză. Libertatea
Problema este că simpla existență a unei autorizații sau lipsa unei depășiri înregistrate la un anumit moment nu demonstrează automat că depozitul nu poate contribui la un episod olfactiv. În plus, mirosurile pot apărea intermitent, în funcție de operațiunile desfășurate, acoperirea deșeurilor, captarea gazului de depozit, gestionarea levigatului și condițiile meteorologice.
Fără verificări realizate exact în intervalul în care populația reclamă problema, sursa nu poate fi exclusă în mod categoric.
Mirosul de gunoi de grajd este diferit de cel al deșeurilor
Caracterul mirosului poate oferi un prim indiciu, dar nu poate înlocui investigația oficială.
Mirosul provenit de la fertilizarea organică este, de regulă, unul intens de grajd sau materie animală fermentată. Cel asociat unui depozit de deșeuri poate avea o componentă dulceagă, sulfuroasă, de ouă alterate sau gunoi menajer în descompunere. Mirosul de canalizare poate indica, în schimb, ape uzate, levigat sau probleme ale rețelei de canalizare.
În realitate, compușii olfactivi se pot amesteca, iar percepția diferă de la o persoană la alta. Tocmai de aceea, identificarea responsabilului exclusiv „după miros” ar fi o concluzie pripită.
De ce autoritățile identifică atât de greu sursa
Una dintre marile probleme este lipsa unei monitorizări eficiente a disconfortului olfactiv. Garda de Mediu declara anterior că nu deține echipamente proprii pentru determinarea emisiilor atmosferice și nici aparatură dedicată măsurării mirosului.
Brașovul dispune de stații pentru monitorizarea calității aerului, însă acestea urmăresc poluanți precum particulele în suspensie sau oxizii de azot. Un miros puternic nu este neapărat reflectat automat de indicatorii obișnuiți ai calității aerului.
Această situație creează un cerc vicios: oamenii reclamă un miros evident, instituțiile ajung uneori după ce acesta s-a diminuat. Valorile standard pot apărea normale, iar episodul se încheie fără stabilirea certă a sursei.
„Este legal” nu poate fi răspunsul complet
Chiar dacă fertilizarea organică este permisă, activitatea trebuie realizată cu respectarea unor condiții privind depozitarea, maturarea, transportul și încorporarea îngrășământului în sol.
Gunoiul de grajd nu ar trebui lăsat la suprafață o perioadă nejustificat de lungă. Încorporarea rapidă în sol reduce pierderile de azot, emisiile și intensitatea mirosului. Autoritățile trebuie să verifice nu doar dacă fertilizarea este permisă în principiu, ci și dacă procedurile concrete sunt respectate.
Un cartier cu mii de locuitori nu poate fi condamnat periodic să țină ferestrele închise doar pentru că, formal, o activitate este autorizată.
Ce trebuie verificat imediat
Pentru stabilirea cauzei episodului actual, Garda de Mediu, Primăria Brașov, Agenția pentru Protecția Mediului și Direcția de Sănătate Publică ar trebui să răspundă public la câteva întrebări:
- Au fost efectuate fertilizări cu gunoi de grajd în ultimele 24–48 de ore în Sânpetru, Hărman, Tărlungeni sau în alte zone agricole apropiate de Coresi?
- Ce operatori au desfășurat aceste activități și în ce condiții?
- Îngrășământul a fost încorporat imediat în sol?
- Ce operațiuni au avut loc în aceeași perioadă la depozitul de deșeuri?
- Au funcționat corespunzător instalațiile de captare a gazului și sistemele de gestionare a levigatului?
- Care era direcția vântului în intervalele în care mirosul a fost cel mai intens?
- Au fost trimise echipe pe teren chiar în momentul sesizărilor?
Brașovenii au dreptul la un răspuns verificabil
Din datele istorice, fertilizarea terenurilor agricole reprezintă cauza cea mai frecvent identificată de autorități pentru asemenea episoade. Aceasta este, implicit, principala ipoteză în cazul mirosului resimțit acum în Coresi. Totuși, până la efectuarea unor controale punctuale, depozitul de deșeuri și alte surse locale nu pot fi eliminate din discuție.
Nu este suficient ca instituțiile să spună că „se fertilizează”, că „mirosul este temporar” sau că „nu s-au înregistrat depășiri”. Este nevoie de identificarea operatorului, localizarea exactă a sursei, verificarea condițiilor de lucru și publicarea concluziilor.
Într-unul dintre cele mai noi și mai populate cartiere ale Brașovului, aerul respirabil nu poate fi tratat ca un privilegiu dependent de vânt. Este o obligație administrativă. Totodată, reprezintă un drept elementar al locuitorilor.
