Un deceniu de dispută climatică

De la începutul primului său mandat, în ianuarie 2017, Donald Trump a devenit un simbol al negării schimbărilor climatice. Politicile sale au marcat o retragere din inițiativele globale de sustenabilitate, iar efectele s-au resimțit pe termen lung. În acest context, România și alte state europene au continuat să adopte politici ecologice, în ciuda influențelor externe. Trump și războiul împotriva Acordului de la Paris au avut un impact semnificativ asupra direcțiilor politice globale.

Astăzi, după mai bine de un deceniu, analizăm impactul deciziilor politice asupra sustenabilității. Ne concentrăm pe schimbările legislative din România și strategiile adoptate la nivel european.

Trump și războiul împotriva Acordului de la Paris

Una dintre cele mai controversate decizii ale fostului președinte Trump a fost retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris în 2017. Motivul invocat? Un presupus impact negativ asupra economiei americane. Pe parcursul mandatului său, administrația sa a relaxat reglementările de mediu. De asemenea, a favorizat industria combustibililor fosili și a redus finanțarea pentru cercetarea privind schimbările climatice.

În schimb, liderii europeni, inclusiv România, au fost nevoiți să își regândească strategiile. Astfel, au compensat lipsa de implicare a SUA, continuând războiul împotriva schimbărilor climatice declanșat de Trump.

România și politicile europene de mediu

România, ca parte a Uniunii Europene, este obligată să respecte politicile comunitare privind sustenabilitatea. UE a menținut o poziție fermă prin Pactul Verde European. Acesta prevede ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Pentru a sprijini acest obiectiv, România a adoptat mai multe măsuri legislative:

1. Legea privind schimbările climatice România lucrează la o lege care va stabili obiective clare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Legea este inspirată de modele europene și va fi integrată în Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), în contextul în care războiul împotriva Acordului de la Paris se intensifică.
2. Legea privind eficiența energetică Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind eficiența energetică impune măsuri stricte. Acestea vizează reducerea consumului de energie în industrie, clădiri și transport. Companiile mari sunt obligate să realizeze audituri energetice periodice.
3. Obligativitatea implementării rapoartelor ESG Directiva Europeană CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) impune ca toate companiile mari și autoritățile publice să raporteze impactul lor asupra mediului, societății și guvernanței. Raportările ESG devin obligatorii începând din 2025 pentru marile corporații și din 2026 pentru IMM-uri. Scopul este de a crește transparența și responsabilitatea socială.
4. Strategia Națională pentru Economia Circulară Adoptată în 2022, aceasta promovează reducerea deșeurilor, reutilizarea materialelor și tranziția către o economie sustenabilă. Scopul este alinierea la standardele europene privind reciclarea și reducerea risipei alimentare.

2025: Ce Se Întâmplă Acum?

Rapoartele climatice indică o creștere a temperaturilor globale și fenomene meteo extreme mai frecvente. România se confruntă cu probleme precum deșertificarea sudului și poluarea apelor, ceea ce impune măsuri urgente.

Tehnologia și Inovația: Salvarea Climei?

Investițiile în soluții sustenabile sunt din ce în ce mai numeroase. Proiectul Green Hydrogen Romania vizează producția de hidrogen verde pentru a reduce dependența de combustibili fosili.

Vocea Societății Civile

ONG-urile și activiștii de mediu exercită presiuni asupra autorităților pentru protejarea pădurilor și reducerea poluării industriale. De asemenea, autoritățile locale sunt obligate să aplice legislația de mediu mai strict.

Concluzie: Încotro Ne Îndreptăm?

România, în ciuda provocărilor și luptând împotriva climatului actual inițiat de Trump prin războiul asupra Acordului de la Paris, se aliniază standardelor europene. Totuși, ritmul implementării legislației ESG rămâne lent. Cu schimbările climatice iminente, rămâne de văzut dacă măsurile vor fi suficiente pentru a preveni efectele devastatoare ale încălzirii globale.

În fiecare săptămână vom încerca să pătrundem mai adânc în tot ceea ce înseamnă provocările ce derivă din implementarea politicilor de mediu. Vom vedea cum acestea pot ajuta companiile să devină mai competitive, mai ales pe piața internațională.

O analiza a Grupului de Presă Independent – GPINEWS.LIVE și GPINEWS TV