Incidentele recente ridică tensiuni în Alianța Nord-Atlantică
O serie de încălcări ale spațiului aerian NATO de către Rusia, petrecute luna trecută, au determinat unii aliați să-și amintească reacția rapidă și letală a Turciei de acum un deceniu, când a doborât un avion de luptă rusesc care îi încălcase frontiera sudică.
Ministrul Apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a scris pe platforma X că Turcia „a dat un exemplu acum 10 ani” pentru NATO, cerând un răspuns mai ferm în fața „testelor” Rusiei de astăzi.
În 2015, însă, Ankara s-a simțit vulnerabilă, considerând că răspunsul NATO a fost timid, iar consecințele economice ale incidentului au forțat-o să caute relații mai apropiate cu Moscova – legături care s-au menținut chiar și după invazia rusă din Ucraina.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Incidentul din 2015: doborârea avionului Su-24
Pe 24 noiembrie 2015, un avion turcesc F-16 a doborât un Su-24 rusesc în apropierea graniței cu Siria. Imaginile dramatice au arătat aeronava în flăcări prăbușindu-se într-o zonă împădurită. Acesta a marcat primul incident militar direct dintre un stat NATO și Rusia de la înființarea Alianței în 1949.
Turcia, care are a doua cea mai mare armată din NATO, a precizat că a transmis multiple avertismente înainte de a acționa conform regulilor de angajament. Moscova a negat încălcarea spațiului aerian. Drept consecință, a înghețat relațiile bilaterale și a impus restricții comerciale și turistice severe.
La scurt timp, NATO a convocat o reuniune de urgență și a transmis solidaritate față de integritatea teritorială a Turciei. Totuși, a insistat pe calm și dezescaladare.
Impact economic și urmări geopolitice
Restricțiile impuse de Rusia au afectat grav economia turcă. Ankara a încercat inițial să își consolideze apărarea prin aliații NATO. Totuși, a refuzat achiziția de rachete Patriot din SUA, considerând costurile prea mari.
Ulterior, după tentativa de lovitură de stat din 2016 și o apropiere de Moscova, Turcia a achiziționat sisteme rusești S-400. Ceea ce a dus la sancțiuni din partea SUA și la excluderea sa din programul F-35 – un punct de tensiune care persistă și astăzi în relațiile americano-turce.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a cultivat relații cordiale cu Vladimir Putin, refuzând să adere la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și găzduind negocieri ruso-ucrainene. Totuși, pacea rămâne departe.
NATO reacționează mai ferm la noile incursiuni
Războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an, a transformat radical securitatea europeană și a generat riscul extinderii conflictului în statele NATO din Europa de Est.
Pe 10 septembrie, Polonia a doborât drone care i-au încălcat teritoriul, premierul Donald Tusk calificând acțiunea drept „o provocare de amploare” din partea Rusiei. Pe 19 septembrie, Estonia a raportat că trei avioane militare rusești i-au violat spațiul aerian timp de 12 minute.
Săptămâna trecută, Danemarca și Norvegia și-au închis temporar spațiul aerian din cauza unor zboruri suspecte de drone. Copenhaga a acuzat Rusia, care a negat orice implicare.
Aceste incidente au determinat NATO să adopte un răspuns mai dur și coordonat. Avioanele aliate decolează acum în câteva minute pentru interceptări. Statele membre au invocat articolul 4 al Tratatului NATO, semnalând unitatea alianței.
Lecția Turciei și riscul unei escaladări
Deși NATO reacționează mai rapid și mai ferm decât în trecut, Alianța a evitat până acum să urmeze exemplul Turciei din 2015. Adică, de a doborî un avion rusesc cu echipaj la bord. Președintele Vladimir Putin a avertizat deja că o astfel de acțiune ar putea declanșa o escaladare periculoasă.
