Folosirea tot mai intensă a inteligenței artificiale la locul de muncă începe să producă efecte neașteptate asupra relațiilor dintre angajați. Dincolo de avantajele legate de automatizare și productivitate, AI poate amplifica neîncrederea. De asemenea, poate genera sarcini suplimentare și poate reduce interacțiunea directă dintre colegi.
Unul dintre motive este viteza cu care instrumentele bazate pe inteligență artificială au intrat în activitatea de zi cu zi. Numeroși angajați folosesc deja chatboți și alte sisteme AI. Însă, firmele în care lucrează nu au stabilit reguli clare privind modul în care acestea ar trebui utilizate.
Potrivit datelor prezentate de CNBC și SurveyMonkey, aproximativ jumătate dintre angajații chestionați folosesc AI cel puțin săptămânal. În același timp, 84% dintre utilizatori spun că au învățat singuri să lucreze cu aceste tehnologii. De asemenea, 55% afirmă că organizația lor nu dispune de o politică oficială pentru utilizarea AI.
Suspiciunile legate de AI afectează relațiile dintre colegi
Apariția conținutului generat automat a creat și o problemă de încredere. Un document bine structurat sau un mesaj formulat într-un anumit stil poate fi suspectat imediat că a fost realizat cu ajutorul unui chatbot. Acest lucru îi poate dezavantaja inclusiv pe angajații care și-au realizat singuri munca. Într-un experiment Atlassian desfășurat pe 1.000 de angajați din SUA, persoanele despre care se știa că folosesc AI la serviciu puteau fi percepute ca fiind mai puțin implicate. De asemenea, puteau fi considerate mai puțin potrivite pentru sarcini importante.
Problema devine astfel una de cultură organizațională. Utilizarea unui instrument conceput pentru creșterea eficienței poate ajunge să influențeze modul în care colegii își evaluează reciproc competența și efortul.
„Munca de umplutură”, noua problemă adusă de AI
Un fenomen care atrage tot mai mult atenția este conținutul produs rapid cu inteligență artificială. Aceasta necesită ulterior intervenții consistente din partea altor angajați. Astfel de materiale pot părea profesioniste la prima vedere, însă pot conține informații superficiale, erori, repetiții sau formulări fără valoare practică. În loc să economisească timp, ele transferă efortul către persoana care trebuie să verifice și să refacă rezultatul.
O cercetare realizată de BetterUp și Stanford Social Media Lab indică faptul că aproximativ 40% dintre angajații americani care lucrează la birou au primit asemenea materiale. Consecințele pot fi măsurate atât în ore pierdute, cât și în bani. Companiile pot ajunge să plătească pentru conținut realizat rapid cu AI. Ulterior, acestea consumă alte resurse pentru verificarea și corectarea acestuia.
AI nu garantează automat o productivitate mai mare
Multe organizații investesc în inteligență artificială cu obiectivul de a reduce costurile și de a crește productivitatea. Rezultatele pot fi însă foarte diferite de la o companie la alta. Presiunea managerială pentru adoptarea rapidă a noilor instrumente poate avea chiar efectul opus. Acest lucru se întâmplă atunci când angajații folosesc AI fără un scop bine definit. În asemenea situații apar documente inutil de lungi, prezentări supradimensionate sau analize care par elaborate, dar transmit puține informații relevante. Problema nu mai este lipsa conținutului, ci timpul necesar pentru a identifica informația cu adevărat utilă.
Chatboții ajung să înlocuiască discuțiile dintre colegi
Inteligența artificială modifică inclusiv felul în care angajații cer ajutor. Aproximativ un sfert dintre utilizatorii AI chestionați au declarat că au recomandat unui coleg să consulte mai întâi un chatbot. Astfel, colegul ar face acest lucru înainte să le solicite sprijinul. O asemenea abordare poate economisi timp pentru întrebările simple, dar devine problematică atunci când înlocuiește dialogul profesional. Totuși, un coleg poate solicita ajutor tocmai pentru experiența, contextul și capacitatea de judecată pe care un sistem automat nu le poate reproduce întotdeauna.
Efectele pot deveni și mai sensibile în relația dintre manageri și angajați. Cercetări citate în material indică o deteriorare a unor indicatori organizaționali. Aceasta apare atunci când AI substituie conversațiile personale legate de mentorat și dezvoltare profesională.
Transcrierea automată a ședințelor ridică probleme de confidențialitate
Instrumentele AI integrate în videoconferințe și aplicații de productivitate reprezintă o altă sursă de preocupare. Transcrierea și distribuirea automată a discuțiilor pot deveni problematice. Acest lucru se întâmplă atunci când ședințele includ evaluări profesionale, informații interne sau alte subiecte sensibile. Din acest motiv, unele organizații au început să introducă reguli. Aceste reguli prevăd că funcțiile automate de înregistrare sau transcriere pot fi activate numai după informarea și acordul participanților.
Companiile trebuie să stabilească reguli clare pentru AI
Impactul inteligenței artificiale asupra culturii organizaționale nu este perceput uniform. Datele Gallup citate în material arată o împărțire aproape egală: 25% dintre angajații din organizațiile care au adoptat AI consideră că mediul de lucru s-a deteriorat, în timp ce 24% observă o îmbunătățire. Diferența poate depinde mai puțin de tehnologia propriu-zisă și mai mult de modul în care aceasta este implementată. Politicile clare privind verificarea conținutului, confidențialitatea, responsabilitatea pentru rezultatele generate și situațiile în care este necesară intervenția umană pot deveni esențiale.
Inteligența artificială nu elimină automat problemele existente într-o companie. Folosită fără reguli și discernământ, poate amplifica probleme deja prezente, de la comunicarea deficitară și lipsa de încredere până la munca superficială și managementul ineficient.
Sursa: digi24.ro
