Ucraina, Egipt, Senegal, Mozambic, Gabon și Venezuela, printre statele aflate în centrul atenției la Washington
LONDRA, 13 aprilie – Decidenții globali din domeniul politicilor financiare se reunesc în această săptămână la Washington, în cadrul Reuniunilor de Primăvară ale Fondului Monetar Internațional și ale Grupului Băncii Mondiale. Aceste întâlniri au loc pe fondul unui nou șoc economic global: războiul cu Iranul readuce presiunea pe economiile fragile.
Noua criză economică, marcată de creșterea accentuată a costurilor de împrumut și scumpirea energiei, duce la înrăutățirea perspectivelor inflaționiste. În acest context, se amplifică presiunea asupra mai multor economii emergente. Printre acestea se numără Sri Lanka, Egipt și Pakistan. Acestea sunt state care abia începeau să iasă din celelalte crize ale ultimilor ani.
Mai jos este o selecție a țărilor care sunt așteptate să se afle în centrul discuțiilor.
Ucraina: finanțarea FMI rămâne esențială
Sprijinul FMI este crucial pentru Ucraina, care a semnat în februarie un program pe doi ani, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, cu instituția financiară internațională.
Un obstacol extern major în menținerea finanțării pe traiectorie pare să fi fost înlăturat. Înfrângerea electorală suferită duminică de premierul ungar Viktor Orban este așteptată să deschidă calea pentru 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene către Kiev. Aceasta reprezintă o condiție prealabilă pentru programul FMI.
Totuși, Ucraina trebuie să continue și un amplu program intern de reforme. Acesta include măsuri de creștere a veniturilor la buget, combaterea corupției și o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.
„Întrebarea-cheie pe plan intern este dacă vom vedea mai multe eforturi din partea ucrainenilor pentru adoptarea acestor reforme, iar noi chiar avem nevoie de asta. Se pare că merg în această direcție”, a declarat Roger Mark, de la administratorul de active Ninety One.
Senegal: datorii ascunse și negocieri dificile cu FMI
Perspectivele economice ale Senegalului rămân neclare, după descoperirea unor datorii nedeclarate de miliarde de dolari. Această situație a determinat FMI să suspende în 2024 un program de împrumut în valoare de 1,8 miliarde de dolari.
Negocierile pentru un nou program sunt în curs. Totuși, corectarea poverii datoriei ar necesita, cel mai probabil, o consolidare fiscală dureroasă și de durată. Această măsură ar putea fi dificil de implementat de către autoritățile locale.
Analiștii JPMorgan au transmis într-o notă că, în lipsa unui efort fiscal consistent, FMI ar putea cere Senegalului un anumit tip de restructurare a datoriei. Această variantă a fost respinsă ferm până acum de autorități.
„Scenariul nostru de bază privind un nou acord cu FMI rămâne complicat, iar o variantă de compromis, cu măsuri limitate, este și ea posibilă”, au precizat aceștia.
Mozambic: discuții avansate pentru un nou program de finanțare
Mozambic se află în discuții cu FMI încă de la jumătatea anului 2025 pentru un nou program de finanțare. Țara a anunțat că dorește restructurarea datoriei, însă deocamdată nu a prezentat detalii concrete.
Într-o mișcare surprinzătoare, Mozambic și-a achitat anticipat obligațiile către FMI la începutul lunii martie. Acest gest este interpretat de analiști drept un semnal că autoritățile doresc să obțină fonduri noi în perioada următoare.
„Plata recentă făcută de Mozambic este o încercare curajoasă de a obține credit suplimentar de la FMI”, a spus Christian Franken, de la Oxford Economics. „Ne așteptăm ca un astfel de acord de împrumut să fie finalizat în trimestrul al doilea din 2026.”
Gabon: instabilitatea politică a afectat economia
Autoritățile din Gabon au solicitat oficial, în luna martie, un program de sprijin din partea FMI pentru susținerea agendei lor de reforme.
Anii de instabilitate politică au împins Gabonul, a doua mare economie din CEMAC, într-o situație economică dificilă. Aceasta este marcată de diminuarea rezervelor.
În timpul reuniunilor de primăvară de la Washington sunt așteptate noi discuții privind structura și condițiile unui eventual program de finanțare.
Egipt: vulnerabil în fața scumpirii energiei și a tensiunilor regionale
În ultimii doi ani, Egiptul a obținut miliarde de dolari prin finanțări FMI. În plus, a primit investiții străine directe din partea statelor din Golf.
Cu toate acestea, dependența ridicată de importurile de energie, de remitențele venite din statele Consiliului de Cooperare al Golfului și de turism este o vulnerabilitate pentru economia egipteană. Aceasta o face sensibilă la efectele războiului cu Iranul.
Unii analiști se așteaptă ca Egiptul să solicite o majorare a programului său cu FMI. Programul include un mecanism de finanțare extinsă de 8 miliarde de dolari. Mai conține și o facilitate de reziliență și sustenabilitate de 1,3 miliarde de dolari.
FMI urmează să revizuiască programul în iunie pentru aprobarea următoarei tranșe de finanțare. Însă analiștii cred că eventualele întârzieri ar putea împinge această evaluare spre a doua parte a anului.
Venezuela: semnale privind o posibilă reluare a contactelor cu FMI
Cele 5 miliarde de dolari ale Venezuelei în drepturi speciale de tragere, moneda proprie a FMI, sunt blocate din 2021. Acest lucru se datorează faptului că guvernul de la Caracas nu a fost recunoscut de majoritatea statelor membre din Consiliul Director al instituției.
Această situație nu s-a schimbat nici sub conducerea președintei Delcy Rodriguez.
Totuși, în contextul în care FMI consultă în prezent statele membre pe această temă, situația s-ar putea modifica în viitorul apropiat. În plus, blocajul statistic care a împiedicat colaborarea cu creditorii multilaterali începe să se reducă. Acest lucru se întâmplă după ce Caracas a publicat în ultimele săptămâni noi seturi de date macroeconomice.
Unii analiști consideră că aceste evoluții ar putea pregăti terenul pentru o misiune oficială a FMI în Venezuela în lunile următoare.
Reuniunile FMI și Banca Mondială, sub semnul unui nou val de incertitudine
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale din 2026 au loc într-un moment în care economiile emergente sunt din nou puse sub presiune de șocuri externe majore.
Războiul cu Iranul, costurile mai mari de finanțare, prețurile ridicate la energie și noile riscuri inflaționiste transformă Washingtonul într-un punct-cheie pentru negocieri, finanțări și posibile restructurări economice.
Pentru statele vulnerabile, rezultatul acestor discuții poate influența decisiv stabilitatea financiară din următoarele luni.
