FILE PHOTO: A drone view of dying fir trees among the green forests, due to prolonged droughts leaving them exposed to pest infestations according to scientists and locals, near the village of Kalavryta, Peloponnese, Greece, July 9, 2025. REUTERS/Louisa Gouliamaki/File Photo
Pădurile de brazi din Grecia se usucă pe fondul valurilor de căldură și al dispariției zăpezii
Fenomen alarmant în Kalavryta: mii de brazi se usucă din cauza secetei și atacurilor de dăunători
Criza climatică lovește pădurile de brad din Grecia
Pe versanții împăduriți din jurul satului Kalavryta, în sud-vestul Greciei, sute de brazi uscați se disting dureros printre frunzișul verde închis. Cu acele lor roșiatice și casante, ei oferă o dovadă clară a modului în care seceta epuizează natura.
Brazii (în special specia endemică Abies cephalonica) preferă climatul răcoros și umed. Însă secetele prelungite din ultimii ani, alimentate de schimbările climatice accelerate, i-au slăbit. Aceștia sunt astfel vulnerabili în fața infestărilor cu dăunători, potrivit specialiștilor și autorităților locale.
„În trecut, vedeam doar câțiva copaci uscați ici-colo”, spune Katerina Kolirou, șefa serviciului silvic local din Kalavryta. „Acum, din păcate, încercăm să găsim brazii sănătoși printre cei morți.”
FILE PHOTO: A drone view shows dying fir trees among the healthy ones, due to prolonged droughts leaving them exposed to pest infestations according to scientists and locals, near the village of Kalavryta, Peloponnese, Greece, July 9, 2025. REUTERS/Louisa Gouliamaki/File Photo
Insecte periculoase și umiditate scăzută – combinația fatală pentru brazi
Lipsa de apă și umiditate face ca brazii să fie extrem de vulnerabili. Mai ales în fața unor insecte dăunătoare care sapă galerii în scoarță, unde își depun ouăle. Aceste tuneluri întrerup fluxul de nutrienți dintre rădăcini și ramuri, provocând moartea copacilor.
„Sunt insecte xilofage, asemănătoare cu gândacii de scoarță”, explică entomologul forestier Dimitrios Avtzis, director de cercetare la Organizația Agricolă de Stat Demeter, în timp ce inspecta un trunchi infectat în pădurea din Kalavryta. „Deși nu formează colonii la fel de mari, sunt la fel de distructive.”
Schimbările climatice reduc și stratul de zăpadă – altă sursă vitală de umiditate
Anul 2024 a fost cel mai cald din istorie la nivel global. Temperatura medie a fost cu peste 1,5°C mai ridicată decât în era preindustrială. În Grecia, între 1991 și 2020, temperaturile au crescut cu același nivel. În zonele montane nord-vestice, s-a înregistrat o creștere cu până la 2°C, arată cercetările conduse de Kostas Lagouvardos de la Observatorul Național din Atena.
Această încălzire a dus la o scădere cu 30-40% a numărului de zile cu sol acoperit de zăpadă. Zăpada este o sursă esențială de umiditate pentru pădurile de brad.
Fenomen regional, nu doar local
Scăderea pădurilor de brad este observată nu doar în Grecia continentală și pe insulele Ionice, ci și în alte regiuni mediteraneene. În provincia Huesca din Spania, specia Abies alba din Munții Pirinei arată simptome similare. Aceste simptome sunt corelate tot cu căldura extremă.
FILE PHOTO: Dimitrios Avtzis, a forest entomologist and research director at the Greek Agricultural Organization Demeter examines a bark beetle from an infested fir tree, near the village of Kalavryta, Peloponnese region, Greece, July 9, 2025. REUTERS/Louisa Gouliamaki/File Photo
Soluțiile sunt limitate
În Kalavryta, autoritățile încearcă să limiteze distrugerile prin îndepărtarea copacilor morți și infestați. Totuși, acțiunile punctuale nu pot contracara o problemă sistemică.
„Nu putem opri schimbările climatice”, afirmă Lagouvardos. „Tot ce putem face este să le atenuăm efectele sau să găsim soluții de adaptare. Dar nu putem crea zăpadă.”
FILE PHOTO: Dimitrios Avtzis, a forest entomologist and research director at the Greek Agricultural Organization Demeter, talks with Katerina Kolirou, head of the local forest service near the village of Kalavryta, Peloponnese region, Greece, July 9, 2025. REUTERS/Louisa Gouliamaki/File Photo
