Șase comisari europeni, printre care și Roxana Mînzatu, originară din Brașov, au exprimat rezerve față de planul Comisiei Europene de a finanța viitorul buget al Uniunii Europene prin introducerea unor noi taxe. Propunerea a fost prezentată oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vizează perioada 2028-2034.
Opoziția față de introducerea noilor taxe în bugetul UE
Printre cei care s-au arătat sceptici față de această inițiativă se află comisari din mai multe state membre: vicepreședintele executiv pentru Coeziune și Reforme, italianul Raffaele Fitto, Apostolos Tzitzikostas din Grecia, Jozef Síkela din Cehia, Costas Kadis din Cipru, Maria Luís Albuquerque din Portugalia și brașoveanca Roxana Mînzatu.
Aceștia au atras atenția asupra riscurilor generate de propunerea Comisiei care vizează generarea de „resurse proprii” prin taxe noi, printre care impozite pe tutun, pe companii mari, pe deșeuri electronice și pe emisiile de carbon. Măsurile sunt menite să sprijine finanțarea bugetului multianual al Uniunii Europene (MFF) în contextul provocărilor economice și sociale actuale.
Bugetul UE 2028-2034: 60 de miliarde de euro pentru România
În ciuda controversei privind sursele de finanțare, România se află într-o poziție favorabilă în cadrul viitorului buget european. Comisarul Roxana Mînzatu a anunțat că țara noastră ar putea primi circa 60 de miliarde de euro în perioada 2028-2034, bani destinați în special pentru politici de coeziune și agricultură.
„România va avea o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Este o propunere care urmează să fie negociată cu Consiliul și Parlamentul European, dar aceasta este valoarea de plecare cu care comisia merge înainte,” a explicat Mînzatu.
Din această sumă, circa 5 miliarde de euro reprezintă fonduri speciale pentru combaterea criminalității, cu un statut separat, iar restul este direcționat spre investiții regionale și sociale.
Investiții majore în educație și coeziune socială
Roxana Mînzatu a subliniat că, pe lângă fondurile pentru agricultură și coeziune, propunerea bugetară include un buget cu 50% mai mare pentru programul Erasmus+, care vizează educația și mobilitatea tinerilor europeni.
„41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez,” a transmis Roxana Mînzatu.
De asemenea, programul pentru coeziune primește o alocare de 354 miliarde euro, iar investițiile sociale se ridică la minim 100 miliarde euro, orientate spre educație, formare profesională, combaterea sărăciei și incluziune socială.
Procesul de negociere pentru bugetul UE rămâne deschis
Deși propunerea este una ambițioasă, Roxana Mînzatu avertizează că urmează o perioadă intensă de negocieri cu statele membre și Parlamentul European. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi colegiuitori. Începând chiar de la sursele de venit,” a explicat ea.
Obiectivul final este să se asigure un buget modern, capabil să susțină tranziția verde și digitală, dar și să ofere sprijin social celor mai vulnerabile categorii din societate, în contextul schimbărilor economice și sociale complexe.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
