Introducere: Un nou episod din „Interviul Zilei”

Bine ați revenit la emisiunea noastră, „Interviul Zilei”, unde aducem în fața publicului invitați deosebiți și discuții relevante. Așa cum v-am promis, continuăm astăzi conversația începută săptămâna trecută despre un subiect delicat, dar extrem de important: bullyingul în școli. Alături de noi se află din nou profesorul dr. Ion Negrilă, care a realizat un studiu complex pe acest subiect.

Studiu despre bullying și cyberbullying în școli

Profesorul Negrilă revine pentru a detalia datele unui studiu ce a avut ca obiect bullyingul și cyberbullyingul în mediul educațional. Studiul a implicat peste 3900 de elevi, dar și părinți și profesori, și reprezintă una dintre cele mai ample cercetări de acest gen din România.

Atitudini din perspectiva victimei: Bullyingul interiorizat

Datele prezentate arată că:

• 59,6% dintre elevi au ales afirmația: „Viața e nedreaptă și plină de pericole”.
• 23,9% consideră că „merită ce li se întâmplă” pentru că „fac lucruri nepermise”.
• 20% cred că dacă nu ar fi copii răi, nu li s-ar întâmpla lucruri rele.

Aceasta indică o autoculpabilizare profundă și o percepție distorsionată a realității, ce poate duce la izolare, anxietate și, în cazuri extreme, chiar comportamente deviante.

Stigmatizare și acceptare a abuzului

Mulți elevi încep să creadă ceea ce le spun ceilalți: „Ești rău, deci meriți”. Această stigmatizare internă duce la o normalizare a abuzului și la pierderea identității personale. Pentru acești copii, a fi abuzat devine „normalitatea”, iar lipsa abuzului este resimțită ca absență a atenției sociale.

Ce pot face părinții și profesorii?

Un comportament greșit observat la părinți este cel al presiunii excesive asupra copiilor pentru performanță, care poate adânci insecuritățile. În plus, cititul excesiv de teorii de parenting fără filtrarea lor practică poate duce la reacții greșite.

Profesorul Negrilă atrage atenția asupra rolului esențial al comunicării, iubirii și acceptării. Formarea personalității copilului se face în primii 7 ani, iar părinții trebuie să-i pregătească pentru realitățile dure ale vieții, nu doar pentru scenarii ideale.

Atitudini ale agresorilor: „Unii copii merită”

Studiul a dezvăluit că:

• 33% dintre elevi cred că „unii copii merită să fie tratați rău”.
• Peste 400 de elevi afirmă că „unii copii merită să fie bătuți”.

Aceste date indică o dezumanizare a victimei și o cultură a justificării agresivității. Se aplică principiul „Ți-ai cerut-o” sau „Ești rău, deci meriți pedeapsa”.

Reacția martorilor: indiferență și normalizarea violenței

Când au asistat la scene de violență:

• 44% dintre elevi au spus că nu au existat urmări.
• Alți 30% au declarat că urmările au fost minime.

Această pasivitate a martorilor contribuie la perpetuarea bullyingului. Copiii învață că nu există consecințe reale pentru agresiune, ceea ce validează indirect comportamentele negative.

Martori, victime și agresori – Validarea socială

Un fenomen grav este că agresorii sunt respectați de ceilalți copii, în timp ce victimele sunt izolate. Se creează o ierarhie de tip „animalic”, unde cel mai agresiv e și cel mai apreciat.

Profesorul subliniază nevoia unui sistem de rotație în clase, similar cu rotația posturilor din mediul organizațional, pentru a sparge formarea de „găști” și a încuraja empatia.

Lipsa supapelor de refulare emoțională

Copiii de azi nu mai au spații de exprimare emoțională: nu fac sport, nu fac muzică, nu se exprimă artistic. Refularea nu mai are loc, ceea ce duce la acumularea tensiunilor și explozia acestora sub forma bullyingului.

Concluzii intermediare și direcții viitoare

Acesta este doar episodul 2 dintr-o serie dedicată fenomenului bullying. În emisiunile viitoare, profesorul Ion Negrilă va continua să prezinte date esențiale despre percepția părinților, atitudinea profesorilor și impactul social general al violenței în școală.

Recomandări de vizionare

• Urmăriți emisiunea completă pe canalul nostru YouTube aici:

Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.