Mulți ucraineni resping ideea cedării de teritorii Rusiei, complicând procesul fragil de pace
Frica de a nu se mai întoarce acasă: cazul unui cuplu din Mariupol
KYIV/DNIPRO, Ukraine (Reuters) – Oleksandr și Liudmyla Lytvyn, originari din Mariupol, au fugit din oraș în urmă cu trei ani, în timpul asediului de 86 de zile impus de forțele ruse. Acum, trăiesc cu teamă în Dnipro. Ei urmăresc cu anxietate negocierile de pace și se întreabă dacă se vor putea întoarce vreodată acasă.
Mariupol, oraș cu peste 400.000 de locuitori înainte de invazia rusă, a fost capturat de trupele ruse în mai 2022. Aceasta a marcat unul dintre cele mai sângeroase episoade ale războiului.
„Am trăit toată viața în Mariupol. Cred cu tărie că orașul va reveni Ucrainei. Nu știu cum, dar sper,” spune Liudmyla, fostă profesoară în vârstă de 65 de ani.
Presiuni asupra lui Zelenskiy privind concesiile teritoriale
Sentimentul că teritoriile ocupate trebuie eliberate este împărtășit de mulți ucraineni. Aceasta pune o presiune enormă pe președintele Volodimir Zelenskiy. Deși Ucraina nu a dat semne că ar accepta cedarea de teritorii, Vladimir Putin solicită nu doar păstrarea regiunilor ocupate, ci și extinderea acestora.
Statele Unite au sugerat că pierderea de teritorii pare inevitabilă, în contextul în care Rusia controlează aproape o cincime din Ucraina.
„Totul depinde și de arme. Nu este doar decizia lui Zelenskiy”, afirmă Oleksandr. El se referă la incertitudinea privind sprijinul militar american după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Fără sprijinul SUA, Ucraina este vulnerabilă
O slăbire a sprijinului militar american ar afecta semnificativ poziția Ucrainei în eventualele negocieri de pace.
Negocieri directe, fără progrese
Luna aceasta, Ucraina și Rusia au avut primele discuții directe din 2022, însă fără rezultate concrete. După o convorbire între Trump și Putin, liderul american pare să se fi retras din procesul de mediere.
Mariupol – oraș simbol al suferinței și distrugerii
Vadym Boichenko, primarul în exil al Mariupolului, susține că cel puțin 22.000 de civili au fost uciși în cele aproape trei luni de lupte intense. Organizațiile internaționale estimează cel puțin 8.000 de morți, dar spun că bilanțul real ar putea fi mult mai mare.
„Cerem doar recunoașterea crimelor și pedepsirea vinovaților,” spune Boichenko dintr-unul dintre centrele iMariupol din Kiev.
Reconstrucția rusească și propaganda anexării
Rusia pretinde că a „eliberat” orașul Mariupol de „neo-naziștii ucraineni”, o justificare respinsă de Kiev și Occident. Autoritățile instalate de Moscova desfășoară ample lucrări de reconstrucție, prezentând orașul ca simbol al beneficiilor anexării.
Ucrainenii nu vor să renunțe la teritorii: sondaje relevante
Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev:
- 82% dintre ucraineni se opun cererilor Rusiei de retragere din regiunile disputate.
- 51% ar accepta o recunoaștere de facto a teritoriilor ocupate în schimbul unor garanții de securitate din partea Europei și SUA.
- 40% consideră acest compromis inacceptabil.
O dilemă morală și strategică
„Nu este corect să le lăsăm ce ne-au luat. Este pământul nostru,” spune Dmytro, un bărbat de 35 de ani refugiat din Donetsk, stabilit temporar în Dnipro.
El își amintește cu groază zilele petrecute în Mariupol. Proteja copilul de bombardamente și gătea pe foc deschis în stradă, până a fugit în martie 2022.
