Primele discuții la nivel înalt dintre Rusia și Ucraina, de la începutul invaziei Moscovei în 2022, au arătat că cele două părți sunt încă departe de un acord. Ei trebuie să stabilească pașii necesari pentru un armistițiu, deși au promis un schimb major de prizonieri de război.
Totuși, o fereastră pentru diplomație rămâne deschisă. Acest lucru se întâmplă deoarece cele două tabere inamice au fost de acord, în principiu, să continue negocierile. Aceasta a declarat ministrul de externe al Turciei, țară gazdă. Aceasta este un punct crucial pentru președintele SUA, Donald Trump, care dorește o pace rapidă.
Promisiunile negociatorilor de a elibera o mie de prizonieri de război și de a relua discuțiile sunt „pași substanțiali”. De asemenea, ei promit să-și prezinte viziunea pentru un armistițiu. „Pașii” au fost enumerați de Peter Slezkine, cercetător senior și director al programului Rusia la Stimson Center.
„Cred că sunt un semn foarte încurajator. Acest lucru este datorat faptului că cele două părți intră în contact direct, o evoluție importantă”, a declarat acesta.
Ucraina, Statele Unite și alte țări occidentale au cerut un armistițiu de 30 de zile fără condiții prealabile. Acest armistițiu va permite desfășurarea negocierilor de pace.
Rusia, care controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean, a arătat puțin interes pentru concesii. Ei repetă cereri maximaliste, precum retragerea Ucrainei din patru regiuni ucrainene și recunoașterea lor ca teritorii rusești. Acestea sunt regiuni revendicate unilateral de Kremlin, dar nu sunt controlate pe deplin.
Tonul moderat al declarațiilor ambelor părți după discuții a făcut puțin pentru a ascunde prăpastia dintre ele.
O sursă diplomatică ucraineană a declarat pentru Reuters că Rusia a venit cu cereri în cadrul negocierilor. Aceste cereri sunt „deconectate de realitate și depășesc cu mult orice a fost discutat anterior”.
Sursa, care a dorit să rămână anonimă din cauza sensibilității subiectului, a spus că printre cerințe se numărau retragerea forțelor ucrainene din unele teritorii proprii. Rusia mai cere și „alte condiții imposibile și neconstructive”.
Negociatorul-șef al Kremlinului, Vladimir Medinski, a sugerat după negocieri că Rusia poate continua războiul atât timp cât este nevoie pentru a-și atinge obiectivele. El și-a invocat victorii militare țariste dintr-un război de 21 de ani cu Suedia în secolul al XVIII-lea. A spus că Kievul nu face decât să-și adâncească propria pierzanie prin rezistența la cerințele de pace ale Rusiei.
„ÎNCEPUTUL CĂLĂTORIEI”
Cele mai apropiate lucruri de o schiță a unui acord de pace, care au apărut până acum, sunt propunerile transmise de Statele Unite. Au fost făcute și contrapropunerile sugerate de Europa și Ucraina. Acestea au avut loc în cadrul unor discuții desfășurate luna trecută, propuneri obținute de Reuters.
Sâmbătă, o sursă guvernamentală ucraineană de rang înalt a declarat că noile cereri ale Rusiei la Istanbul includ ca Ucraina să renunțe la cererile de despăgubiri. Ei mai cer recunoașterea internațională a cinci regiuni ale Ucrainei ca parte a Rusiei. De asemenea, doresc ca Ucraina să devină un stat neutru.
Cererile depășesc ceea ce au propus Statele Unite, Ucraina sau Europa.
Unul dintre oficialii ucraineni care au participat la seria eșuată de discuții cu Rusia din 2022 a declarat pentru Reuters că rezultatul reluării negocierilor la Istanbul a fost exact cel anticipat.
„Fiecare călătorie începe cu un prim pas. Acesta este începutul călătoriei. Cererile sunt întotdeauna exagerate la începutul oricărei negocieri. Asta e clasic”, a spus sursa.
EȘEC PENTRU STRATEGIA EUROPEANĂ DE SANCȚIUNI
Rezultatul fragil al discuțiilor pune din nou mingea în terenul lui Trump. Acesta și-a schimbat brusc abordarea joi, cu o zi înaintea negocierilor. El a afirmat că este necesară o întâlnire directă cu președintele rus Vladimir Putin pentru a debloca situația.
Această declarație a anulat – cel puțin temporar – speranțele Europei de a convinge Washingtonul să impună un nou val de sancțiuni Rusiei.
Dacă o astfel de întâlnire ar avea loc, ar marca un moment definitoriu în tânăra președinție a lui Trump. Până acum, el a arătat simpatie față de Rusia. Trump a abandonat politicile pro-ucrainene ale predecesorului său, Joe Biden.
Doar weekendul trecut, liderii a patru mari puteri europene au mers la Kiev. Ei au amenințat Rusia cu noi sancțiuni dacă nu acceptă un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai. Ei au afirmat că această poziție este susținută și de SUA.
Când Putin a sugerat discuții în loc de armistițiu, Trump i-a transmis lui Zelenski, printr-o postare pe rețelele sociale, să fie de acord imediat. El nu a menționat deloc eventuale sancțiuni împotriva Rusiei. Acest lucru este în ciuda semnalelor anterioare că este frustrat de ceea ce considera tergiversări din partea lui Putin.
Zelenski, dorind să nu-l antagonizeze pe Trump, a propus discuții directe cu Putin. Liderul de la Kremlin a răspuns în ultimul moment, numind o delegație care nu-l includea nici pe el, nici vreun ministru de rang înalt.
„Nu trimiți gropari la o nuntă”, a comentat analistul politic rus Vladimir Pastukhov. El se referă la numirea lui Medinski în fruntea delegației, aluzie la rolul acestuia în eșuatele discuții din 2022.
După reluarea negocierilor la Istanbul, liderii celor patru puteri europene și Zelenski au avut din nou o discuție telefonică cu Trump. Ei au analizat cum au decurs discuțiile de pace.
Public, echipa ucraineană a reluat apelul pentru discuții directe între Zelenski și Putin. Aceștia argumentează că doar liderul rus are mandatul necesar pentru a lua deciziile cheie.
Vorbind pentru Fox News, Trump a spus că el crede că poate ajunge la „o înțelegere” cu Putin. Totuși, el va impune sancțiuni Rusiei dacă „nu vom ajunge la o înțelegere.”
