ROMA (Reuters) – Foametea extremă și malnutriția în rândul copiilor au crescut pentru al șaselea an la rând în 2024, afectând peste 295 de milioane de oameni din 53 de țări și teritorii, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite publicat vineri.
Aceasta reprezintă o creștere de 5% față de nivelurile din 2023. În plus, 22,6% din populațiile din regiunile cele mai afectate se confruntă cu foamete la nivel de criză sau chiar mai grav.
„Raportul global privind crizele alimentare 2025 oferă o imagine șocantă”, a declarat Rein Paulsen, director al Departamentului pentru Urgențe și Reziliență din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a ONU.
„Conflictele, fenomenele meteorologice extreme și șocurile economice sunt principalii factori. Este important de menționat că aceștia se suprapun adesea.”
Finanțarea umanitară în scădere drastică: avertisment ONU pentru 2025
ONU avertizează că situația se va agrava în 2025. Aceasta este din cauza cele mai abrupte scăderi preconizate ale finanțării pentru ajutor alimentar umanitar de la înființarea raportului. Reducerile sunt estimate la între 10% și peste 45%.
Președintele SUA, Donald Trump, a contribuit major la această criză, reducând drastic activitatea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Totodată, a anulat peste 80% din programele sale umanitare.
„Milioane de oameni înfometați și-au pierdut sau își vor pierde în curând sursa de ajutor vital”, a avertizat Cindy McCain, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), cu sediul la Roma.
Conflictele armate, principalul motor al foametei globale
Conflictul a fost cea mai mare cauză a foametei. El a afectat aproape 140 de milioane de persoane în 20 de țări. Printre cele mai grave zone se numără Gaza, Sudanul de Sud, Haiti și Mali, unde insecuritatea alimentară a atins niveluri „catastrofale”. Sudanul a confirmat deja condiții de foamete.
Șocurile economice, precum inflația și devalorizarea monedelor, au împins 59,4 milioane de persoane în criză alimentară în 15 țări. Printre acestea se numără Siria și Yemen – aproape dublu față de nivelurile anterioare pandemiei COVID-19.
Evenimentele climatice extreme au dus la crize în 18 țări. In special, secetele și inundațiile cauzate de El Niño au afectat peste 96 de milioane de oameni, în special în Africa de Sud, Asia de Sud și Cornul Africii.
Malnutriția în rândul copiilor și migrația forțată agravează criza
Numărul persoanelor care se confruntă cu condiții similare foametei s-a dublat în 2024, ajungând la 1,9 milioane. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul monitorizării în 2016.
Malnutriția în rândul copiilor a atins niveluri alarmante. Aproape 38 de milioane de copii sub 5 ani sunt subnutriți în 26 de crize alimentare, inclusiv în Sudan, Yemen, Mali și Gaza.
Deplasările forțate au amplificat foametea. Aproximativ 95 de milioane de persoane strămutate, inclusiv refugiați și persoane deplasate intern, trăiesc în țări aflate în criză alimentară. Printre acestea se numără Republica Democrată Congo și Columbia.
Soluția propusă: investiții în agricultură locală
În ciuda tabloului general sumbru, 2024 a adus și progrese în 15 țări. Printre acestea se numără Ucraina, Kenya și Guatemala. Aceste progrese sunt datorită ajutorului umanitar, recoltelor mai bune, scăderii inflației și diminuării conflictelor.
„Dovezile arată că investițiile în agricultura locală pot ajuta cel mai eficient. Acestea se pot face cu costuri mai mici și într-un mod demn pentru comunități”, a subliniat Rein Paulsen.
