Ce trebuie să știi despre turul doi al alegerilor prezidențiale din România

Duminică are loc turul doi al alegerilor prezidențiale din România. Este o confruntare crucială între George Simion, un parlamentar eurosceptic de extremă dreapta, și Nicușor Dan, primarul independent și centrist al Bucureștiului.

Candidații

George Simion, 38 de ani, se opune ajutorului militar pentru Ucraina și critică conducerea Uniunii Europene. În plus, își exprimă susținerea pentru mișcarea „Make America Great Again” a fostului președinte american Donald Trump.

Nicușor Dan, 55 de ani, este un susținător ferm al apartenenței României la UE și NATO. El afirmă că sprijinul acordat Ucrainei este esențial pentru securitatea națională în fața amenințării tot mai mari reprezentate de Rusia. Dan promite, de asemenea, măsuri ferme împotriva corupției.

Majoritatea sondajelor îl indicau anterior pe Simion ca favorit. Totuși, cel mai recent sondaj, publicat în această săptămână, arată o luptă strânsă, umăr la umăr, între cei doi candidați.

Puterile președintelui României

Președintele are un rol semi-executiv, cu atribuții importante:

• Comandă forțele armate;
• Prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care decide în privința ajutorului militar și a cheltuielilor de apărare;
• Are atribuții majore în politica externă, inclusiv posibilitatea de a bloca voturi în UE care necesită unanimitate;
• Nominalizează premierul și numește șefii serviciilor secrete, procurorii și judecătorii de rang înalt.

Trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale își încheie mandatul în această vară. Președintele va putea numi unul dintre succesorii acestora, ceilalți doi fiind desemnați de Parlament.

Noul președinte va influența direct politicile publice prin numirile-cheie în justiție și servicii secrete. Cu toate acestea, Parlamentul României deține mai multă putere. Parlamentul poate respinge deciziile prezidențiale, inclusiv propunerea de prim-ministru. De asemenea, inițiativele pentru alegeri anticipate pot fi respinse.

Situația guvernamentală

Parlamentul actual este împărțit aproape egal între partide de centru-stânga, centru-dreapta și extremă dreapta.

După ce Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale pe 4 mai, premierul social-democrat Marcel Ciolacu a demisionat. Aceasta demisie a dus la prăbușirea guvernului pro-occidental. În această perioadă, Cabinetul interimar nu are voie să emită ordonanțe sau să schimbe politici.

Indiferent de rezultat, următorul președinte va trebui să numească rapid un premier. De asemenea, trebuie să formeze un nou guvern capabil să reducă deficitul bugetar – cel mai mare din UE. Guvernul ar trebui să evite o retrogradare a ratingului de țară.

• Nicușor Dan a anunțat că va începe rapid negocieri cu partidele pro-europene și pro-NATO.
• George Simion nu exclude organizarea de alegeri parlamentare anticipate pentru a-și asigura majoritatea dorită.

Totuși, niciun guvern stabil nu se poate forma fără implicarea PSD, cel mai mare partid din România. PSD se află el însuși într-o scindare între aripa pro-europeană și cea naționalistă.

Analiștii nu exclud posibilitatea unui guvern minoritar susținut punctual în Parlament, ceea ce ar prelungi instabilitatea politică.

Criza fiscală

România se confruntă cu cea mai mare criză bugetară din UE, având un deficit de 9,3% din PIB în 2024. Calendarul electoral prelungit – cu patru runde de alegeri în același an, inclusiv una anulată – a accentuat problemele economice.

Piețele financiare sunt deja alarmate, iar România riscă înghețarea fondurilor europene și pierderea statutului de țară cu rating de investiții.

Ambii candidați exclud majorările de taxe, deși analiștii și agențiile de rating spun că acestea sunt inevitabile.

• George Simion propune tăieri de taxe pentru salariul minim și naționalizarea companiilor care exploatează resursele naturale. În plus, dorește reducerea aparatului bugetar cu 500.000 de posturi în următorii cinci ani.
• Nicușor Dan vrea să eficientizeze absorbția fondurilor europene și să combată evaziunea fiscală. De asemenea, dorește să corecteze bugetul prin reduceri de cheltuieli, nu prin creșteri de taxe.

Concluzie

Turul doi al alegerilor prezidențiale din România nu este doar o alegere între două personalități politice opuse. Este și o decizie-cheie privind viitorul orientării geopolitice, stabilitatea economică și direcția democrației în țară. Votul de duminică ar putea avea implicații pe termen lung, atât pentru politica internă, cât și pentru relațiile internaționale ale României.