LVIV, Ucraina (Reuters) – Europa și-a exprimat vineri sprijinul pentru înființarea unui tribunal special care să-l judece pe președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali de rang înalt ai Rusiei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei – un gest de solidaritate în ziua în care Moscova celebrează „Ziua Victoriei”.
Reuniți în orașul Lviv din vestul Ucrainei, miniștrii din aproape 20 de țări europene au aprobat politic constituirea tribunalului, salutând încheierea procesului tehnic necesar pentru înființarea acestuia.
Tribunalul urmează să funcționeze sub egida Consiliului Europei, principala instituție de apărare a drepturilor omului pe continent, înființată după Al Doilea Război Mondial pentru a proteja democrația și statul de drept.
Ucraina cere dreptate. Europa răspunde
Statele europene și-au accelerat demersurile pentru crearea tribunalului special, în contextul noilor tensiuni internaționale. În februarie, președintele american Donald Trump a autorizat sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Această instituție a fost creată pentru a investiga crime de război, când statele implicate nu o fac singure. Prin urmare, Europa a considerat necesar un mecanism suplimentar, dedicat agresiunii ruse asupra Ucrainei.
Rusia neagă că armata sa ar fi comis atrocități în Ucraina, de la începutul invaziei din februarie 2022. În schimb, autoritățile ucrainene acuză forțele ruse că au comis mii de crime de război. Aceste acuzații au crescut presiunea asupra comunității internaționale pentru a acționa concret.
Ca răspuns, miniștrii de externe din cel puțin 37 de țări, membri ai „grupului central”, s-au reunit la Lviv. Ei au semnat Declarația de la Lviv, un document ce marchează un pas important în înființarea tribunalului special. Declarația confirmă că lucrările tehnice și juridice necesare au fost finalizate, iar tribunalul poate fi înființat oficial.
Acesta ar putea deveni operațional începând cu anul viitor.
„Tribunalul va garanta că cei care poartă cea mai mare responsabilitate pentru agresiunea împotriva Ucrainei vor fi trași la răspundere”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a transmis un mesaj video în care a subliniat că Europa are datoria morală de a face dreptate:
„Un tribunal puternic pentru crima de agresiune poate – și trebuie – să facă orice potențial agresor să se gândească de două ori.”
Tribunalul ar putea investiga, chiar dacă Putin e încă în funcție
Un oficial european a declarat că tribunalul va respecta imunitatea în funcție a lui Putin și a oficialilor ruși. Această imunitate îi protejează cât timp se află în funcții oficiale. Totuși, un procuror va putea desfășura o investigație paralelă asupra faptelor comise. Acesta va avea dreptul să pregătească un dosar penal complet. Dosarul va deveni activ imediat ce imunitatea oficialilor ruși va expira.
Ministrul Justiției din Olanda, David van Weel, a salutat inițiativa:
„Este un pas important, deoarece acoperă o lacună existentă: cum poate fi trasă la răspundere conducerea unei țări pentru crima de agresiune împotriva unei alte țări.”
Înaintea reuniunii, premierul ucrainean Denys Shmyhal i-a condus pe miniștri la un cimitir militar din Lviv, pentru a aduce un omagiu celor zeci de mii de ucraineni uciși în războiul cu Rusia.
Scena solemnă de la Lviv contrastează puternic cu parada militară din Moscova, unde Vladimir Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, au marcat 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste.
Ministrul de externe britanic, David Lammy, a declarat că, 80 de ani mai târziu, „în Ucraina suntem din nou pe linia frontului în lupta pentru libertate – un mesaj clar pentru Putin și cei care îl sprijină: libertatea va învinge.”
Tribunalul, o soluție pentru crimele de agresiune pe care CPI nu le poate judeca
Statele europene încearcă să crească presiunea asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile. Această propunere a fost lansată de Statele Unite, în încercarea de a opri temporar ostilitățile. Tot vineri, Marea Britanie a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceste sancțiuni vizează așa-numita „flotă-fantomă” – o rețea maritimă folosită pentru a evita restricțiile internaționale. Flota este suspectată că transportă petrol și alte resurse, ocolind sancțiunile comerciale impuse de Occident.
Ucraina cere încă de la începutul conflictului crearea unui tribunal internațional dedicat agresiunii, nu doar crimele de război, acuzând Rusia că a planificat invazia din 2022.
Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Moscova respinge acuzațiile și consideră mandatul „nul și fără efect legal”.
Totuși, Curtea Penală Internațională (CPI) nu are competență legală pentru a judeca crima de agresiune comisă de Rusia. Aceasta deoarece Rusia nu este parte semnatară a Statutului de la Roma, care stă la baza funcționării CPI. De asemenea, Ucraina nu era membru cu drepturi depline al CPI în momentul declanșării invaziei din 2022. Pentru ca CPI să poată investiga legal crima de agresiune, statele implicate trebuie să ratifice un amendament suplimentar. Acest amendament extinde jurisdicția Curții asupra agresiunilor comise de state nemembre sau în situații speciale.
