Miniștrii spanioli au convenit marți să reducă săptămâna legală de lucru la 37,5 ore fără nicio modificare a salariului, avansând cu una dintre măsurile emblematice ale guvernului de coaliție, în ciuda opoziției asociațiilor patronale.
În cadrul reuniunii săptămânale, cabinetul a aprobat reducerea, de la 40 de ore în prezent, printr-un decret executiv redactat de ministrul muncii, Yolanda Díaz, care conduce partidul de extremă stângă Sumar.
„Această propunere are ca scop să trăim mai bine, să muncim mai puțin și să fim mult mai productivi și mai eficienți din punct de vedere economic”, a declarat Díaz reporterilor.
Măsura trebuie însă să fie aprobată în parlament, unde guvernul de centru-stânga condus de premierul socialist Pedro Sánchez nu deține o majoritate clară și depinde de echilibrarea cerințelor mai multor partide mai mici pentru a adopta legislația.
Díaz, care este și vicepremier, a făcut din reducerea timpului de lucru până la sfârșitul anului 2025 un element central al sprijinului partidului său pentru mandatul lui Sánchez.
Însă partidul separatist catalan de centru-dreapta Junts a semnalat deja opoziția față de propunere, în timp ce principalul lobby al angajatorilor, CEOE, a declarat că măsura va crește costurile firmelor spaniole și le va face mai puțin competitive.
După luni de negocieri între Díaz și reprezentanții sindicatelor și angajatorilor, discuțiile cu CEOE s-au întrerupt în noiembrie, deoarece organizația a insistat ca reducerea săptămânii de lucru să nu fie impusă prin lege, ci negociată prin contracte colective, adaptate nevoilor fiecărei companii.
„Mediul de afaceri este deschis dialogului, dar nu monologului”, a declarat marți președintele CEOE, Antonio Garamendi.
Díaz s-a confruntat și cu ministrul economiei, Carlos Cuerpo, pe care l-a acuzat că „se situează de partea angajatorilor” după ce acesta a propus amânarea modificării cu un an pentru a oferi firmelor mici timp să se adapteze.
Banca centrală a Spaniei și un fost ministru al economiei au avertizat că majorarea costurilor cu forța de muncă ar putea alimenta inflația și frâna crearea de locuri de muncă.
După decizia cabinetului, Cuerpo a declarat că firmele ar putea rezista schimbării, având în vedere creșterea economică puternică a Spaniei, scăderea inflației și rata șomajului aflată la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani.
