De David Lawder și Andrea Shalal
WASHINGTON (Reuters) – Companiile, consumatorii și fermierii din întreaga Americă de Nord s-au pregătit vineri pentru ca președintele american Donald Trump să impună tarife de 25% asupra importurilor din Canada și Mexic în următoarele ore, măsuri care ar putea perturba comerțul anual de aproape 1,6 trilioane de dolari.
Trump a stabilit termenul limită de sâmbătă pentru impunerea acestor taxe punitive, invocând necesitatea ca Canada și Mexicul să ia măsuri mai dure pentru a opri fluxul de imigranți ilegali, precum și traficul de opioide mortale, inclusiv fentanilul și substanțele chimice precursoare, către SUA.
Joi, Trump a declarat că încă ia în considerare o taxă suplimentară de 10% asupra importurilor chineze pentru a pedepsi Beijingul pentru rolul său în această problemă.
Grupurile din industrie au căutat cu disperare orice informație despre modul în care Trump intenționează să implementeze tarifele – dacă va impune imediat întreaga taxă de 25% sau dacă va anunța tarifele, dar va amâna aplicarea acestora pentru a permite negocieri privind măsurile pe care cele două țări ar putea să le adopte.
Chiar și o implementare imediată ar necesita un preaviz public de două până la trei săptămâni înainte ca Vama și Protecția Frontierei SUA să poată începe colectarea taxelor, pe baza acțiunilor tarifare anterioare.
Trump a declarat joi că va decide în curând dacă va aplica tarife și importurilor de petrol din Canada și Mexic, ceea ce sugerează că ar putea fi preocupat de impactul asupra prețurilor la benzină. Potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA, petrolul brut este cea mai importantă categorie de importuri din Canada și una dintre primele cinci din Mexic.
Două surse familiare cu problema au declarat că Trump intenționează să invoce Legea privind Puterile Economice Internaționale de Urgență (IEEPA) ca bază legală pentru tarife, declarând o urgență națională din cauza supradozelor de fentanil, care au provocat moartea a aproape 75.000 de americani în 2023, și a imigrației ilegale.
Această lege, adoptată în 1977 și modificată după atacurile din 11 septembrie 2001, oferă președintelui puteri extinse pentru a impune sancțiuni economice în situații de criză.
Dintre instrumentele juridice comerciale aflate la dispoziția lui Trump, IEEPA îi oferă cea mai rapidă cale de a impune tarife ample, deoarece celelalte necesită investigații de lungă durată din partea Departamentului Comerțului sau a Biroului Reprezentantului SUA pentru Comerț.
Nominalizații lui Trump pentru conducerea acestor agenții, Howard Lutnick, CEO de pe Wall Street, și avocatul specializat în comerț Jamieson Greer, nu au fost confirmați de Senatul SUA. Trump a folosit IEEPA pentru a susține o amenințare tarifară împotriva Mexicului în 2019, legată de problemele de la frontieră.
PERTURBĂRI MAJORE
Aplicarea acestor taxe ar distruge un sistem de liber schimb vechi de 30 de ani, care a construit o economie nord-americană extrem de integrată, în care piesele auto traversează granițele de mai multe ori înainte de asamblarea finală.
Economiștii și directorii din mediul de afaceri au avertizat că tarifele ar putea duce la creșteri majore de prețuri pentru importuri precum aluminiu și cherestea din Canada, fructe, legume, bere și electronice din Mexic, precum și automobile din ambele țări.
Taxele sunt plătite de firmele care importă mărfuri și fie transferă costurile către consumatori, fie acceptă profituri mai mici, spun economiștii.
„Tarifele impuse de președintele Trump vor taxa, în primul rând, America”, a declarat Matthew Holmes, director de politici publice la Camera de Comerț a Canadei. „De la costuri mai mari la benzină, în magazinele alimentare și la cumpărăturile online, tarifele se propagă prin economie și, în final, afectează consumatorii și afacerile de pe ambele părți ale frontierei. Este o situație pierdere-pierdere.”
Canada a pregătit o listă detaliată de măsuri de represalii tarifare imediate, inclusiv taxe vamale asupra sucului de portocale din Florida, statul adoptiv al lui Trump, potrivit unei surse familiare cu planul. Canada are, de asemenea, o listă mai largă de posibile măsuri de retorsiune, care ar putea viza importuri americane în valoare de până la 150 de miliarde de dolari canadieni, dar ar organiza consultări publice înainte de a acționa, a precizat sursa.
Ministrul canadian al Energiei și Resurselor Naționale, Jonathan Wilkinson, a declarat că răspunsul Canadei se va concentra pe produse care afectează mai mult americanii decât canadienii.
În timpul primului mandat al lui Trump, China a vizat soia și alte produse agricole americane, în timp ce Uniunea Europeană a impus taxe asupra unor produse iconice americane, inclusiv whisky bourbon și motociclete Harley-Davidson.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că și Mexicul va riposta, argumentând că tarifele lui Trump vor costa 400.000 de locuri de muncă în SUA și vor crește prețurile pentru consumatorii americani.
Totuși, recent, Sheinbaum și-a exprimat îndoiala că Trump va pune în aplicare tarifele, spunând: „Nu credem că se va întâmpla, sincer.”
Această relaxare a Mexicului ar putea avea legătură cu războiul comercial verbal de 10 ore purtat duminică între Trump și președintele Columbiei, Gustavo Petro, în care Trump a amenințat că va impune tarife de 25% asupra importurilor columbiene din cauza refuzului țării sud-americane de a permite zborurile militare americane cu deportați columbieni. Criza s-a încheiat când Petro a acceptat zborurile.
China a fost mai reținută în privința planurilor sale de represalii. Liu Pengyu, purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, a subliniat cooperarea Chinei cu SUA în combaterea traficului de fentanil și a declarat că speră ca SUA „să nu considere bunăvoința Chinei ca fiind garantată.”
Un director executiv al unui grup comercial american, vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că recentele declarații ale lui Trump, care indică un anumit progres în ceea ce privește fentanilul și imigrația, sugerează că există șanse mari ca tarifele să fie anunțate, dar suspendate. Totuși, el a adăugat că Trump ar putea fi nevoit să-și susțină amenințările cu acțiuni concrete.
„Dacă continuă să amenințe și apoi nu le pun în aplicare, își vor pierde credibilitatea,” a spus acesta.
(Reportaj de David Lawder și Andrea Shalal; Reportaje suplimentare de Jarrett Renshaw la Washington, David Ljunggren și Promit Mukherjee la Ottawa și Cassandra Garrison în Mexico City; Editare de Michael Perry.)
